Infecțiile rezistente la medicamente sunt deja frecvente, ducând la spitalizări mai lungi și costuri medicale mai mari, precum și la creșterea ratei mortalității. În 2019, 4,91 milioane de decese au fost asociate cu RAM bacteriană, iar până în 2050 numărul ar putea crește la 10 milioane de decese pe an la nivel global, generând costuri anuale de la 300 de miliarde de dolari la mai mult de 1 trilion de dolari.

În UE/ Spațiul Economic European(SEE) impactul RAM asupra sănătății este comparabil cu impactul combinat al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA și se estimează că până în 2050, RAM va cauza în ficare an peste 569 milioane de zile de spitalizare în plus.

Vaccinarea a fost recunoscută pe scară largă ca un instrument indispensabil în lupta împotriva RAM. Vaccinurile sunt eficiente înainte ca bacteriile să înceapă să se înmulțească și înainte ca diferite țesuturi și organele să fie afectate. Acest lucru scade probabilitatea răspândirii mutațiilor rezistente. Dovezile demonstrează că introducerea vaccinului pneumococic conjugat în SUA a dus la o reducere cu 84% a unei boli invazive cauzate de Streptococcus pneumoniae rezistent la medicamente la copiii sub doi ani. S-au observat rezultate pozitive în cazul vaccinării împotriva Haemophilus influenzae tip B. Un studiu recent a examinat povara RAM care poate fi evitată prin vaccinare împotriva a 15 agenți patogeni a grupelor de vârstă primară. În cazul implicațiilor RAM bacteriană, studiul a constatat că vaccinurile ar putea ajuta la evitarea a 0,51 milioane de decese și 28 de milioane de ani de viață, ajustați în funcție de dizabilități (DALY).

Dezvoltarea de vaccinuri, care se adresează agenților patogeni rezistenți, este o sarcină extrem de dificilă. Membrii Vaccines Europe prezintă un rol important în abordarea RAM, în conformitate cu strategia dezvoltată de OMS ca anexă tehnică la Agenda de Imunizare 2030.

De asemenea, vaccinurile care previn infecțiile virale joacă un rol important în combaterea utilizării greșite și excesive a antibioticelor, fie prin reducerea prescripțiilor eronate care încurajează tratamentul bolilor virale cu antibiotice sau prin prevenirea suprainfecțiilor secundare. Există tot mai multe dovezi în această direcție pentru vaccinarea împotriva rotavirusului, gripei, varicelei și febrei Dengue; tendințe similare sunt așteptate și pentru COVID-19 și RSV (Virus Sincițial Respirator).

De exemplu, un studiu recent a arătat că administrarea unui vaccin RSV mamelor însărcinate ar reduce prescrierea de antimicrobiene pentru copiii lor cu 12,9% în primele trei luni de viață. Când vine vorba de COVID-19, dovezile arată că în perioada 2020 – 2022, antibioticele au fost prescrise la aproximativ 75% dintre pacienții cu COVID-19, chiar dacă mai puțin de 10% dintre aceștia a dezvoltat co-infecție bacteriană.

În prezent, există 15 vaccinuri candidate în curs de dezvoltare, care vizează bacterii rezistente la antibiotice incluse pe lista OMS a agenților patogeni prioritari. În plus, se află în proces de dezvoltare 50 de candidați împotriva COVID-19, dengue, gripă, RSV și varicelă/ zona zoster.

 

Sursă: www.vaccineseurope.eu