retete.jpgAsociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) susţine că eliminarea medicamentelor ieftine din lista de compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse, majoritatea pacienţilor cronici şi ar avea un impact bugetar ”extrem” de redus.

APMGR spune că o astfel de măsură ar avea efecte economice ”catastrofale” asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacităţi de producţie în România.

„Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii care iau în considerare limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 lei, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 lei, fie că este vorba de 50 lei, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat,” a declarat preşedintele APMGR Dragoş Damian, potrivit unui comunicat de presă remis joi AGERPRES.

Potrivit acestuia, o astfel de măsură va afecta în special pacienţii cronici din România – pe cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare, digestive, de afecţiuni ale sistemului nervos sau de afecţiuni reumatice.
„Impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populaţiei ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripţie medicală utilizate în România sunt medicamente cu preţ redus, de până la 10 lei. În tratamentul afecţiunilor sistemului cardiovascular, cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute”, explică APMGR.

Asociaţia atrage atenţia că măsura ar putea duce la pierderi economice importante având în vedere că ea ar afecta producătorii de medicamente cu capacităţi de producţie din România: ”60% din totalul medicamentelor sub 10 lei sunt produse în România. Aceşti producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu circa 1,5% la PIB”, punctează APMGR.

Reprezentanţii asociaţiei precizează că nu sunt de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazată exclusiv pe alocări bugetare, care „ar afecta accesul majorităţii populaţiei la tratament cu preţ accesibil şi distrugerea industriei farmaceutice locale şi a producătorilor de medicamente generice”.
APMGR a propus guvernului, în luna septembrie, o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de cca.100 milioane de euro pe an. Asociaţia susţine că prin măsurile propuse se permite inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate, includ aplicarea unei taxe clawback diferenţiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice şi să asigure în continuare accesul populaţiei la medicamente cu preţuri accesibile.

Consilierul primului ministru pe probleme de sănătate Vasile Cepoi a declarat miercuri, în cadrul unei dezbateri, că înainte de a se face o nouă listă cu medicamente compensate ar fi trebuit scoase sau reduse ca nivel de compensare unele medicamente care nu sunt eficiente.

„Avem o grămadă de medicamente al căror cost nu reprezintă pentru pacient, pentru asigurat un risc financiar, dar el este acoperit de către fondul de asigurări. Asiguratul nu resimte acest sprijin din partea fondului. Anul trecut au beneficiat de reţete aproximativ 8,4 milioane de pacienţi şi, dacă împărţim suma alocată de medicamente la acest număr, rezultă că sistemul de asigurări a plătit pentru fiecare pacient aproximativ 50 de lei pe lună. Din aceşti 8,4 milioane, aproximativ 2 milioane sunt cei care consumă medicamente de peste 200 de lei pe lună. Rezultă că, de fapt, media compensării pentru aceştia este de sub 50 lei pe lună. Acest mod de compensare nu acoperă un risc financiar real. Trebuie regândit modul de compensare”, a spus Cepoi.

La rândul său preşedintele CNAS a declarat miercuri că ar fi necesară o dezbatere privind scoaterea de pe această listă a anumitor substanţe care „nu se justifică” şi care nu sunt eficiente.AGERPRES