Cu o rată a mortalităţii infantile care ne situează pe podiumul negativ al Uniunii Europene, disputând primul loc cu Bulgaria, România are un deficit cronic de medici neonatologi, specializare care înregistrează cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate, respectiv 40%. Totodată, vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de 8 ani, în condiţiile în care aparatura medicală de ultimă generaţie face o diferenţă crucială în ceea ce priveşte salvarea nou-născuţilor cu prematuritate extremă sau cu patologii medicale grave.
Salvaţi Copiii România, care a iniţiat în premieră în România cel mai complex program de dotare a maternităţilor şi secţiilor de neonatologie, pune în dezbatere publică rezultatele unei anchete care relevă nevoile din sistemul neonatologic.
Date din ancheta Salvaţi Copiii România realizată cu date culese pentru anul 2021:
* Cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate este în neonatologie – respectiv 40%.
* Postul de asistent social reprezintă a doua poziţie din perspectiva procentului locurilor vacante, de 33%.
* Asistentele medicale de terapie intensivă neonatală necesită ani buni de formare şi nu există un număr suficient raportat la numărul de pacienţi şi gravitatea cazurilor.
* Naţional, în 7% din totalul naşterilor mama este minoră, iar în 1% din cazuri mama are sub 15 ani.
* Cezarienele reprezintă 50% din totalul naşterilor, în timp ce rata prematurităţii este de 9%. Procentul cezarienelor este cu aproximativ 16% mai ridicat în cazul secţiilor de nivel 3, comparativ cu secţiile de nivel 1 şi cu 10% mai ridicat comparativ cu secţiile de nivel 2. Faptul este explicabil, pornind de la complexitatea mai ridicată a cazurilor adresate unităţilor de nivel 3.
* Vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării obstetrică este de 11 ani. Necesarul mediu, exprimat pe unitate sanitară, de echipamente medicale este cel mai ridicat în cazul truselor de asistat naşteri fiziologice (6), surselor permanente de oxigen (6), sondelor endotraheale (4), pulsoximetrelor (4).
* Vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de 8 ani. Necesarul mediu, exprimat pe unitate sanitară, de echipamente medicale este cel mai ridicat în cazul pulsoximetrelor (6), pompelor de perfuzie (4), monitoarelor (ECG, respiraţie, Sp02, temperatură, NIBP cu posibilitatea de înregistrare) (4), aspiratoarelor şi sondelor de aspiraţie nou-născuţi (4).
Programul de combatere a mortalităţii infantile al Salvaţi Copiii România este centrat pe două componente – dotarea cu aparatură medicală a unităţilor medicale şi lucrul în comunităţile vulnerabile, printr-o paletă de servicii sociale integrate, care să asigure accesul gravidelor şi mamelor atât la servicii de sănătate, cât şi la programe de educaţie şi sprijin socio-economic.
„Puţină lume ştie că cel mai mare risc de deces din viaţa unui copil este în perioada neonatală; aproximativ 50% din toate decesele copiilor au loc în primele 28 de zile de viaţă, iar reducerea spectaculoasă a numărului de decese la vârsta 0-1 an în ultimii 30 de ani nu este proporţională pentru toate subcategoriile de vârstă: mortalitatea neonatală a scăzut mult mai puţin comparativ cu celelalte etape de vârstă. Cu tot ceea ce s-a obţinut înregistrăm încă indicatori de mortalitate infantilă dubli faţă de media UE, cauza principală (în mai mult de o treime din cazuri) fiind prematuritatea. Suportul vital şi îngrijirea unui prematur necesită luni de zile, experienţă clinică şi multă aparatură medicală performantă, care să substituie uterul matern şi să permită supravieţuirea fără dizabilităţi. Vorbim de o specialitate medicală relativ nouă şi în evoluţie, care se sprijină pe progresul continuu ştiinţific şi tehnologic în domeniul medical. Echipamentele medicale necesare în secţiile de terapie intensivă neonatală trebuie să fie foarte performante şi upgradate periodic pentru a fi responsive la nevoile unor bebeluşi de 24-25 săptămâni de gestaţie şi 500 de grame”, explică Adriana Dan, Şef secţie Neonatologie Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Din anul 2010 şi până în prezent, Organizaţia Salvaţi Copiii a dotat 122 de unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.700 de echipamente vitale, investind peste 10 milioane de euro. Doar în 2023, Salvaţi Copiii a dotat peste 55 de unităţi medicale cu echipamente performante, asigurând supravieţuirea şi tratamentul adecvat pentru cel puţin 60.000 de copii.
„Programul de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvaţi Copiii. Am făcut muncă de pionierat în domeniu şi, după 14 ani, programul a devenit unul amplu, atât în comunităţile vulnerabile, cât şi în ceea ce priveşte întărirea capacităţii spitalelor în salvarea şi îngrijirea nou-născuţilor. Avem în medici cei mai buni parteneri şi astfel reuşim să sprijinim concret sistemul medical cu ceea ce este necesar, dar eforturile trebuie consolidate cu politici de sănătate coerente şi care să corecteze disparităţile”, a spus Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Organizaţia Salvaţi Copiii.
Echipa Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenţi sociali, mediatori sanitari), a creat din 2010 o reţea de incluziune socială şi combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaţionale) la nivel local, astfel ajutând la creşterea accesului la servicii sustenabile şi de calitate pentru mame, gravide, gravide minore şi copii până în 5 ani.
Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în 20 de judeţe, în 70 de comunităţi rurale defavorizate, cu 100.000 de mame, gravide şi copii până în 5 ani. De asemenea, doar în ultimii doi ani, ne-am implicat, alături de medici de renume, în organizarea a 17 cursuri de pregătire pentru medicii neonatologi privind ecografia şi ventilaţia în îngrijirea nou-născutului prematur.
Recomandări Salvaţi Copiii în urma consultărilor cu medicii
* Realizarea unui registru naţional al nou-născuţilor prematur pentru a avea o imagine reală a fenomenului, a nevoilor de îngrijire foarte diferite de la un centru la altul şi pentru a aloca resursele în concordanţă. Acest lucru ar permite şi elaborarea de standarde de îngrijire care să reducă discrepanţele între diferite regiuni.
* Realizarea unei baze de date electronice a numărului de locuri din TINN – din cadrul maternităţilor de grad 3.
* Mărirea numărului de paturi de terapie intensivă neonatală şi post-terapie în maternităţile de nivel 3 care au iniţiat demersuri în acest sens, cu asigurarea posibilităţii de a angaja şi personal proporţional cu creşterea numărului de locuri de terapie intensivă/post-terapie.
* Înfiinţarea în cadrul spitalelor de pediatrie sau de sine stătător a unor centre de îngrijiri paliative sau îngrijiri de lungă durată pentru pacienţii cronici, întrucât maternităţile de grad 3 au puţine locuri, dotare insuficientă şi circuite epidemiologice greu de creat în situaţia îngrijirii unui pacient care depăşeşte cu mult vârsta neonatală (3-6 luni) şi greutatea de peste 5 kg, dar necesită suport al funcţiilor vitale.
* Dotarea sau extinderea secţiilor de TI din spitalele de pediatrie astfel încât să se scurteze timpul de aşteptare, iar tratamentul malformaţiilor şi al complicaţiilor chirurgicale să se facă prompt şi cu rezultate bune.
* Redistribuirea numărului de locuri între compartimentele de TI/PM şi normoponderali în maternităţile de grad 3, care au un număr mai redus de naşteri fiziologice şi o rată a prematurităţii sau a internărilor în TINN foarte mare (14-15%).
* Înlocuirea echipamentelor din secţiile de terapie intensivă care au vechime de peste 10 ani cu tehnologii de ultimă oră.
* Numărul şi distribuţia medicilor şi asistentelor medicale din secţiile de Neonatologie trebuie să fie proporţional cu capacitatea de îngrijire existentă.
Mai multe ambulanţe de transport, mai bine dotate pentru a asigura transferul nou-născuţilor de la centrele de grad 1 şi 2 la centrele de grad 3 la timp şi în condiţii cât mai bune. Este de preferat, însă, transferul in utero, adică al gravidei. Pe termen lung este necesară construcţia de Unităţi de terapie intensivă neonatală în spitale noi, cu clădiri şi circuite conforme cu standardele actuale europene.