La începutul anului 2024, Sistemul global de supraveghere al rezistenței la antimicrobiene privind raportarea rezistenței emergente la antimicrobiene (GLASS-EAR) a emis o solicitare de informații către punctele focale naționale privind rezistența la antimicrobiene (RAM) pentru a le include în cadrul sistemului. Scopul a fost evaluarea rapidă a situației globale actuale, având în vedere creșterea numărului de izolate de Klebsiella pneumoniae hipervirulentă- hvKp, care poartă gene rezistente la carbapeneme – gene carbapenemază – raportate în mai multe țări. Transmiterea datelor a fost observată de-a lungul mai multor ani, iar, în ultimii ani, genele asociate cu rezistența antimicrobiană au fost detectate în tulpinile de hvKp în mai multe țări.

43 de teritorii și zone din cele șase regiuni ale OMS au oferit informații.

Informațiile și cunoștințele despre mecanismele care sporesc capacitatea bacteriilor de a provoca boala sunt încă incomplete. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a dezvolta instrumente de diagnostic, care să fie disponibile în țările cu capacitate de laborator limitată și care să permită identificarea rapidă a infecțiilor cauzate de tulpinile de hvKp. Sunt necesare noi alternative terapeutice care să vizeze nu numai tratamentul infecțiilor multirezistente, ci și infecțiile cauzate de variante cu virulență ridicată.

Regiunea Europeană a OMS

K.pneumoniae rezistentă la cefalosporine de a treia generație a devenit larg răspândită în Regiunea Europeană a OMS. În timp ce multe laboratoare europene efectuează în mod regulat teste pentru a caracteriza bacteriile și au capacitatea de identificare moleculară a celor mai frecvente gene de rezistență la carbapeneme, în prezent, identificarea genelor care sporesc capacitatea bacteriilor de a provoca o boală (virulentă) nu face parte din standardul de diagnosticare. Deoarece detectarea virulenței ridicate nu face parte din microbiologia diagnosticului de rutină, hvKp poate trece neobservată, cu excepția cazului în care este suspectată de către medicii care cunosc tabloul clinic și care solicită trimiterea izolatelor pentru o caracterizare sau secvențiere ulterioară. Prezentarea clinică și spectrul extins de boală a hvKp nu au fost întâlnite de mulți clinicieni din țările din regiunea europeană. În plus, un diagnostic clinic prezumtiv ar depinde de prezentarea caracteristicilor clinice tipice ale unei infecții cu debut comunitar. Totuși, această imagine clinică poate să difere la pacienții vulnerabili din unitățile de îngrijire, ceea ce poate face dificilă diagnosticarea clinică a hvKp asociată asistenței medicale.

 

 

Citiți mai multe detalii în materialul publicat aici:  AntibioticeleMileniuluiTrei.ro