Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, profesor de Microbiologie și Imunologie în cadrul Facultății de Biologie a Universității din București, a oferit, într-un interviu acordat pentru platforma AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, o perspectivă importantă asupra rezistenței la antibiotice, prezentând informații relevante despre contribuția biologiei moleculare și genomicii funcționale la dezvoltarea terapiilor antibacteriene, și nu numai.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc este, de asemenea, membru corespondent al Academiei Romane, conducător de doctorat în domeniul Biologiei, coordonator Institutului de Cercetări al Universității din București și Prorector Cercetare în cadrul Universității din București.

Biologia moleculară, de la PCR, secvențiere și transcriptomică, până la tehnologiile revoluționare de editare genomică (CRISPR-Cas9), reprezintă abordări extrem de promițătoare pentru dezvoltarea metodelor rapide și specifice de identificare a superbacteriilor în diverse tipuri de probe, variind de la produse biologice recoltate de la pacienți infectați la probe de mediu (apă, sol, aer, alimente etc.)”, a declarat Prof. Dr. Carmen Chifiriuc.

Despre importanța diagnosticului molecular

Diagnosticul molecular poate oferi clinicianului, în doar câteva ore, informații esențiale despre sensibilitatea sau rezistența unui agent patogen la anumite antibiotice, permițând astfel administrarea unui tratament țintit și eficient, care să elimine rapid agentul infecțios, fără a afecta sever microbiota normală. Aceste metode sunt deosebit de valoroase în cazul infecțiilor cu bacterii greu de cultivat sau al celor virale, unde metodele clasice sunt scumpe, laborioase și consumatoare de timp. În plus, caracterizarea moleculară a agenților patogeni este crucială pentru identificarea clonelor circulante, oferind informații vitale pentru supravegherea transmiterii, răspândirii și monitorizarea rezistenței în sectoarele clinic, veterinar și de mediu. Aceste tehnologii permit de asemenea o înțelegere profundă a mecanismelor moleculare prin care bacteriile dezvoltă și transmit rezistența la antibiotice”, explică Prof. Univ. Dr. Chifiriuc

Contribuția biologiei moleculare și genomicii funcționale la dezvoltarea terapiilor antibacteriene

În continuare, Prof. dr. Carmen Chifiriuc a explicat că biologia moleculară și genomica funcțională pot contribui la dezvoltarea de noi terapii prin identificarea țintelor moleculare specifice pentru noii agenți antibacterieni: „De exemplu, studiul modului în care genele sunt exprimate în bacterii în prezența și absența antibioticelor poate indica noi căi biochimice care pot fi țintite de tratamentele noi. În plus, caracterizarea genetică a tulpinilor bacteriene și fungice ar putea evidenția noi căi de biosinteză pentru molecule cu potențial antimicrobian, facilitând astfel descoperirea de noi agenți terapeutici.”

În România, suportul pentru cercetarea în domeniul dezvoltării strategiilor antimicrobiene este, din păcate, insuficient, în ciuda gravității situației. România se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de rezistență la antibiotice, acest fenomen fiind corelat cu un consum excesiv de antibiotice, atât în medicina umană, cât și în cea veterinară”, a menționat profesorul universitar, pe fondul experienței implicării în 17 granturi de cercetare cu finanțare internă și 5 cu finanţare externă. Prof. Dr. Chifiriuc a fost de asemenea parte din echipa de cercetare a 50 de proiecte naționale și internaționale.

Cele mai recente descoperiri sau inovații din biologie în combaterea rezistenței la antibiotice

Conform Prof. dr. Carmen Chifiriuc, printre cele mai promițătoare descoperiri se numără:

  • dezvoltarea de bacteriofagi personalizați, sintetici pentru a ținti bacterii rezistente la antibiotice;
  • utilizarea AI pentru a proiecta molecule antibacteriene;
  • descoperirea de noi antibiotice din surse neconvenționale, cum ar fi microbiomul marin sau cel din gheața perenă;
  • dezvoltarea unor vaccinuri care să ofere protecție specifică față de infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice;
  • utilizarea instrumentelor de inginerie genetică de ultimă generație precum CRISPR-Cas9 pentru eliminarea selectivă a genelor de rezistență sau codificatoare pentru alți factori implicați în virulența și patogenitatea bacteriilor.

Mesaj pentru microbiologii aflați la începutul carierei, interesați de rezistența la antimicrobiene

Cu o carieră în cercetare de peste 27 de ani, Prof. Dr. Chifiriuc a subliniat că domeniul rezistenței la substanțe antimicrobiene este unul prioritar și plin de provocări„Necesită o pregătire robustă și multidisciplinară, care include cunoștințe solide de microbiologie generală și medicală, epidemiologie, biochimie, genetică microbiană, imunologie, biologie moleculară, bioinformatică și statistică, și impune o conexiune constantă cu evoluțiile din cercetarea de specialitate.”

Încurajez tinerii să se dedice cercetării în domeniul rezistenței la antibiotice, o problemă care pune în pericol sănătatea umană, animală și a mediului. Mitigarea acestei probleme complexe necesită abordări integrative de tip One Health și implicarea unui număr mare de cercetători din diverse domenii. Această direcție de cercetare oferă tinerilor cercetători oportunități valoroase de a contribui la soluții inovatoare și sustenabile”, concluzionează Prof. Univ. Dr. Carmen Chifiriuc.

***

Antibioticele Mileniului III este un Program de comunicare profesională și responsabilitate socială, inițiat și susținut de Compania Antibiotice. În cadrul acestuia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor.

Obiectivul programului este de informare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și pentru a încuraja cele mai bune practici legate de utilizarea cu responsabilitate a antibioticelor, astfel încât acestea să-și păstreze eficacitatea și în viitor.

Programul are o pagină web, www.AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, și un raport special cu cele mai importante noutăți și studii pe aceaste temă, transmis bilunar abonaților la platformă. Pentru a vă abona la raportul special, accesați formularul, AICI!