Analiza cheltuielilor din bugetul FNUASS si oportunitatea eliminarii taxei clawback

O analiză de Conf. Univ. Dr. Mihai-Bogdan PETRIȘOR despre impactul taxei clawback în buget, evoluția structurii veniturilor totale și finanțarea programelor farmaceutice din taxa clawback.

 

Intr-un articol precedent constatam ca bugetul CNAS aproape s-a dublat in 6 ani dar programul pentru medicamente nu a inregistrat o crestere pe masura. Acest fapta a creat suportul unei analize a cheltuielilor din bugetul CNAS pentru a identifica mai clar in ce directii s-au absorbit veniturile suplimentare.

La nivelul anului 2014 suma alocata cheltuielilor curente conform bugetului administrat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate din Romania era de 22 mld lei iar la nivelul anului 2019 aceasta suma a ajuns la 39,11 mld.

Sursa: prelucrare proprie dupa date furnizate de CNAS – http://www.cnas.ro/page/buget-cnas.html

Am constatat din analiza precedenta ca aceasta crestere se datoreaza in principal contributiilor pentru sanatate dar si a dublarii taxei clawback.

Analiza pe structura cheltuielilor publice curente din bugetul FNUASS nu ne-a inselat asteptarile si releva o suita de schimbari menite sa ne creeze semne de intrebare.

Sursa: prelucrare proprie dupa date furnizate de CNAS – http://www.cnas.ro/page/buget-cnas.html

Componenta principala de cheltuieli, dupa cum este si firesc, este reprezentata de cheltuieli pentru bunuri si servicii. Aici sunt inglobate toate serviciile pentru sanatate care sunt decontate (cu titlu gratuit sau compensat). Astfel in orice structura fireasca si in acord cu una din obligatiile principale principale ( să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile), in procent majoritar (peste 90%), cheltuielile trebuie directionate catre bunuri si servicii. Aici includem doua component majore si anume: 1. produse farmaceutice, materiale sanitare specifice si dispozitive medicale si 2. Servicii medicale (servicii medicale in ambulator, asistenta medicala primara, asistenta medicala stomatologica, servicii medicale in unitati sanitare cu paturi etc). Restul trebuie sa includa o suita de cheltuieli specifice administrarii acestui fond la nivel national incluzand categorii de cheltuieli de personal al CNAS, cheltuieli administrative, dobanzi etc.

Cu toate acestea, o noua stea apare in structura cheltuielilor curente din bugetul FNUASS incepand cu anul 2016. Aceasta noua componenta se intituleaza Transferuri intre unitati ale administratiei publice. Mentiunea care apare in bugetul publicat de CNAS face referire la Transferuri din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate catre unitatile sanitare pentru acoperirea cresterilor salariale.

Avand in vedere faptul ca marea majoritate a componentelor de structura a cheltuielilor au ramas cam la acelas nivel procentual analiza se va axa doar pe cele doua component (devenite ambele principale): bunuri si servicii si categoria transferurilor intre unitati ale administratiei publice.

Graficele anterioare au demonstrat ca principala categorie, de esenta, a cheltuielilor publice din bugetul FNUASS a crescut in fapt ca valoare nominala de la 21 mld lei la 28 mld lei in anul 2019. In schimb, modificarea de pondere a acestei categorii de cheltuieli este de natura sa ne ingrijoreze. Daca in anul 2014 s-a alocat peste 93% din bugetul FNUASS catre acoperirea nevoilor de servicii de sanatate ale persoanelor anul 2019 ne uimeste. In anul 2019 din bugetul FNUASS s-au alocat doar 73% din bani pentru aceasta categorie de servicii care, mentionam inca odata, reprezinta insasi esenta functionarii CNAS.

Identificam astfel si categoria de cheltuieli care a obsorbit in majoritate cresterea veniturilor din bugetul administrat de CNAS (transferuri din FNUASS catre unitati sanitare pentru acoperirea cresterilor salariale). Din start trebuie sa mentionez ca nu sunt importriva cresterii salariilor celor din sanatate. Intr-o alta analiza mentionam ca pentru a stopa criza plecarii personalului medical in alte tari trebuie sa oferim salarii similare cu cele din strainatate.

Cu toate acestea intrebam: sustinerea cresterilor salariale nu trebuia efectuata din bugetul de stat prin bugetul administrat de Ministerul Sanatatii? Daca dorim ca aceste cresteri salariale sa fie sustinute si din CNAS atunci ar fi cazul sa crestem valoarea serviciilor decontate. In acest fel vom lega calitatea serviciului livrat de finantarea serviciului si implicit de finantarea intregii unitatii sanitare. Consideram ca ar trebui ca orice suplimentare la bugetul fiecarui spital pentru cresteri salariale sa fie efectuata de fiecare unitate administrativa care detine in subordine spitalul (Ministerul Sanatatii, Consiliu judetean, Primarie, Ministerul apararii). Totodata ar trebui introduse cat mai rapid sisteme de analiza a eficientei utilizarii fondurilor spitalicesti in raport cu serviciile prestate si calitatea acestora (exemplu sistemul MASH Management Accounting System for Hospitals, utilizat un SUA)

Stim, vor fi multi cei care vor spune ca odata ce este lege (Legea bugetului de stat, anexa 11) nu au rost discutiile. In schimb noi provocam la discutii in legatura cu oportunitatea mentinerii acestei categorii de cheltuieli vedeta (ivite dupa anul 2016) in bugetul CNAS si directionarea acestor sume catre categoria de cheltuieli care indeplineste menirea Bugetului asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, cele peste 8 mld lei am dori, in calitate de contribuabili, sa ii vedem in acoperirea serviciilor de sanatate (decontare de medicamente si servicii medicale).

La fel de justa ramane discutia privind oportunitatea renuntarii la taxa clawback. Spunem acest fapt  in conditiile in care programul de decontare pentru Bunuri si servicii (medicamente si servicii medicale) este perfect sustenabil doar din contributiile asiguratilor, conform datelor istorice, nefiind necesare nici subventii de la Bugetul de stat si nici categoria de alte impozite si taxe (taxa clawback) . Cu toate acestea nu uitam contextul actual extrem de dificil in care se afla statul si de care va trebui tinut cont in calculele de prognoza.

 

Mihai-Bogdan PETRIȘOR este conferențiar universitar doctor la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru al Asociației Române de Științe Regionale. Este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor și al Facultății de Drept din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Activitatea didactică se adresează studenților de la Specializarea Administrație publică și celor de la Specializarea Finanțe-Banci din cadrul FEAA, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.