Alina Bocai, reprezentant al Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS), a solicitat, în cadrul unei dezbateri publice organizate la Ministerul Sănătăţii, investiţii sporite în programul de prevenire, subliniind că acesta are costuri „incredibil de mici” în comparaţie cu tratamentul şi că este de aşteptat ca numărul cazurilor de HIV să crească anual cu 700 – 800.

Ministerul Sănătăţii a organizat pe 17 decembrie o şedinţă publică de dezbatere a proiectului de hotărâre a Guvernului privind aprobarea planului naţional strategic pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2019 – 2021.

„Ştim foarte bine că programul de tratament a ajuns să se tripleze ca valoare în ultimii 15 ani, pentru că de-a lungul anilor nu s-a făcut nicio investiţie, cel puţin din zona guvernamentală, în acţiunile de prevenire, către niciun grup vulnerabil. Cu 15 – 20 de ani în urmă, România avea o epidemie scăzută în populaţia generală, niciun fel de probleme în rândul grupurilor vulnerabile. Am început cu o epidemie de 1% în populaţia consumatorilor de droguri injectabile. Nici atunci nu am făcut nimic. Am ajuns la prevalenţă HIV de 15-20% în rândul persoanelor care consumă droguri şi 11-13% în rândul bărbaţilor care fac sex cu alţi bărbaţi. Foarte probabil, în viitor, vom avea prevalenţe şi mai mari, vom avea şi în rândul persoanelor care fac sex comercial. Vom avea dificultăţi în tratamentul acestor persoane. Chiar dacă noi investim în tratamentul acestor persoane, atunci când vorbim de grupuri vulnerabile trebuie să înţelegem că trebuie să avem o abordare diferită. Nu mai sunt oamenii din populaţia generală. Programul de tratament trebuie şi el recalibrat ca să îi trateze pe oamenii care au un alt fel de comportament”, a susţinut Bocai.

Ea a solicitat, de asemenea, o eficientizare a acţiunilor de testare, astfel încât acestea să fie ţintite către persoanele care prezintă un comportament cu risc. „Unul dintre principiile care a stat la baza dezvoltării acestui plan strategic a fost acela că România nu are foarte multe resurse, că avem un program de tratament care funcţionează şi că ne dorim cu toţii o prevalenţă mică în populaţia generală şi în grupurile vulnerabile. Această viziune a fost exprimată atât de zona guvernamentală, cât şi de cea neguvernamentală şi cred că aici suntem cu toţii de acord că nu încape niciun fel de îndoială că ne-am dori altceva. Pornind de acest principiu, toate acţiunile care au fost trasate în planul naţional au avut în vedere o folosire mai eficientă a resurselor pe care deja le alocăm către această zonă, înţelegând două lucruri prin asta. Pe de o parte, se alocă foarte multe resurse către zona de testare şi ceea ce am văzut noi a fost că din ceea ce testăm identificăm foarte puţine cazuri noi, deci trebuie să testăm mai ţintit, să consumăm mai puţine resurse pe testare, testând mai ţintit. Dacă testăm gospodinele, nu vom găsi niciodată persoanele seropozitive care au comportamente cu risc şi care transmit mai departe”, a explicat Alina Bocai.

Reprezentanta ARAS a cerut şi o abordare strategică în ceea ce priveşte sursele de finanţare pentru programele de prevenire, precum şi o coordonare a eforturilor între Ministerul Sănătăţii, Primăria Capitalei şi Agenţia Naţională Antidrog. „Dacă vrem să trăim bine şi noi şi copiii noştri în ţara asta, avem nevoie de o ţară cu prevalenţă mică, pentru că persoanele care fac sex comercial sau consumatorii de droguri nu trăiesc pe o insulă. Au parteneri sexuali care mai departe transmit infecţie cu HIV, hepatită C către populaţia generală. (…) Ne dorim foarte mult ca dumneavoastră să aveţi o abordare strategică în ceea ce priveşte abordarea surselor de finanţare pentru programele de prevenire”, a spus ea.

Secretarul de stat Cristian Vasile Grasu a anunţat organizarea unei noi întâlniri cu organizaţiile interesate, întrevedere la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii ai Agenţiei Naţionale Antidrog şi ai Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. AGERPRES