Schimbările politice care apar într-un moment sau altul la Ministerul Sănătăţii nu ar trebui în niciun fel să afecteze dezvoltarea programelor de control al cancerului, mai ales în zona pediatrică, a declarat la Parlament, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

„Schimbările politice care apar într-un moment sau altul la Ministerul Sănătăţii din punctul meu de vedere nu ar trebui în niciun fel să afecteze dezvoltarea acestor programe de control al cancerului, mai ales în zona pediatrică”, a afirmat Rafila.

Ministrul Sănătăţii a participat joi, la Parlament, la conferinţa cu tema „Supravieţuirea în cancerele pediatrice în România”.

Potrivit acestuia, dincolo de priorităţile generale din Planul Naţional de Control şi Combatere a Cancerului, problematica oncologiei pediatrice este una care produce efecte din punct de vedere emoţional şi chiar dacă aparent numărul de cancere pediatrice nu este aşa de mare – peste 400 de cazuri anual – drama familiilor care au copiii bolnavi este una tulburătoare.

„Este un proces care trebuie să aibă în spate nu numai decizii de natură administrativă, ci şi o pregătire din punct de vedere al structurii personalului calificat şi nu în ultimul rând al facilităţilor pentru diagnostic şi pentru tratament. Sigur că multe lucruri s-au întâmplat în cursul anului trecut. Ştiţi bine că prin noul Contract-cadru o serie întreagă de teste genetice au fost aprobate pentru copii cu astfel de afecţiuni . De asemenea, soluţii terapeutice cum ar fi iradierea integrală sunt disponibile în momentul de faţă şi sunt decontabile. (…) În mod evident este clar că acest domeniu al oncologiilor pediatrice este prioritar şi a reprezentat, cel puţin în cursul ultimelor luni de când lucrăm intens la realizarea acestor norme tehnice ale Planului Naţional de Control al Cancerului, o prioritate”, a susţinut Rafila.

Ministrul Sănătăţii a spus că „este clar” că în România lucrurile au un „trend satisfăcător” în această problematică.

„Faptul că există un trend ascendent în ceea ce priveşte supravieţuirea, mai lent poate la adolescenţi, mai accelerat la copii cu vârsta între 0 -14 ani, are şi explicaţii. Dacă le-am analiza rezultatele, se văd mai degrabă la prima categorie, 0 -14 ani, pentru că măsurile şi accesul au fost mai bune la această categorie decât erau în urmă cu o anumită perioadă de timp. Este clar că în România lucrurile au un trend satisfăcător, nu aş spune poate mulţumitor sau foarte bun, dar este un trend satisfăcător şi dacă aceşti indicatori ajung la valori care să fie comparabile nu neapărat cu media Uniunii Europene, ci cu ceea ce se întâmplă cu statele mai dezvoltate din Europa din Uniunea Europeană, cred că ar fi o ţintă care se poate atinge în următorii doi-trei ani dacă punem resurse, profesionalism în chestiunea asta şi bună credinţă în abordarea acestor chestiuni”, a mai arătat ministrul.AGERPRES