Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, atrage atenţia asupra faptului că în România, în mediul rural, sunt aproape două milioane de persoane singure, marea majoritate dintre acestea fiind femei.
Prezent la Congresul Naţional de Îmbătrânire Activă, ministrul a subliniat importanţa asigurării accesului la servicii de sănătate pentru persoanele vârstnice, dar şi al informării corecte, astfel încât să fie încurajat, la orice vârstă, „un comportament preventiv”, fie că este vorba despre alimentaţie, activitate fizică sau elemente care să asigure confortul psihologic. El a evidenţiat şi rolul respectului faţă de persoanele vârstnice, în societate.
„Lucrul cel mai periculos, cred, care se poate întâmpla cuiva – şi care are acţiune şi asupra componentei biologice – este ignorarea. Sunt multe persoane singure, care interacţionează foarte puţin cu alţii. În mediul rural sunt aproape 2 milioane, marea majoritate dintre ele femei, singure. Oameni singuri, marea lor majoritate femei; sunt aproape două milioane în mediul rural. Dacă în oraş lucrurile sunt mai uşor de accesat, putem să ne întâlnim cu mai multă uşurinţă cu cineva, putem să interacţionăm cu mai mare uşurinţă, în mediul rural câteodată lucrurile acestea nu se întâmplă şi probabil că un proiect la care ar trebui să ne gândim este legat de cum abordăm în comunităţile mici aceste persoane vârstnice singure”, a spus Rafila.
El a menţionat că Ministerul Sănătăţii dezvoltă programe de îngrijire la domiciliu, dar a subliniat şi importanţa interacţiunii şi grijii oferite de comunitate. Totodată, a precizat că persoanele vârstnice pot avea o contribuţie „esenţială” în asigurarea creşterii economice a unei ţări.
Preşedinta Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Alexandra Dobre, a reamintit că în 2023 a început demersurile pentru crearea Agenţiei Naţionale pentru Persoane Vârstnice, dar şi cele pentru lansarea Programului Naţional pentru Digitalizarea Seniorilor. De asemenea, în anul 2025 ar urma să fie deschis primul centru de zi multifuncţional dedicat persoanelor vârstnice. Aici se vor asigura: consiliere psihologică gratuită, educaţie financiară, consiliere juridică gratuită, cursuri de digitalizare, ateliere.
„Astăzi asistăm la ceea unii numesc ‘The Silent Revolution’, Revoluţia tăcută. Sigur, este o denumire metaforică, ilustrând procesul ireversibil al îmbătrânirii populaţiei. Înfiinţarea unei agenţii dedicate problematicii vârstnicului ar veni în sprijinul populaţiei vârstnice, ca unică autoritate a administraţiei publice centrale, care să implementeze şi să susţină programe pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii seniorilor noştri”, a spus ea.
Preşedinta Fundaţiei Ana Aslan Internaţional, Luiza Spiru, a declarat că pregătirile pentru o îmbătrânire „activă şi sănătoasă” trebuie să înceapă atunci când organismul nu este afectat de boli cronice sau de alte tipuri de patologii invalidante.
„Eu îmi doresc din suflet ca România să aibă oameni de peste 50-55 de ani care să trăiască mult, independent şi care să beneficieze de politicile suportive din partea guvernanţilor noştri; politici aliniate la tot ce înseamnă politică europeană şi internaţională. (…) Nu ezitaţi să vă uitaţi bine la dumneavoastră, să vă gândiţi: dacă astăzi aveţi 40 de ani, cum vreţi să fiţi la 60 de ani. Dacă astăzi aveţi 60 de ani, cum vreţi să fiţi la 70 de ani. Dacă astăzi aveţi 70-75, cum vedeţi următorii 10-15 din viaţa dumneavoastră. Toate acestea înseamnă lucruri care astăzi se pot stăpâni şi se pot preveni”, a spus ea.
Consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun a precizat că sănătatea şi bunăstarea vârstnicilor reprezintă „o componentă esenţială” pentru o societate sănătoasă şi echitabilă. Ea a subliniat necesitatea susţinerii programelor dedicate îmbătrânirii active, mai ales în contextul îmbătrânirii accelerate a populaţiei.
„Prima direcţie este asigurarea că îmbătrânirea este asociată cu o calitate a vieţii crescută, care garantează demnitatea umană. Aceasta implică accesul la servicii de sănătate adecvate, extinderea şi adaptarea gamei de servicii, pentru a răspunde evoluţiei nevoilor şi aşteptărilor vârstnicilor. A doua direcţie vizează asigurarea posibilităţilor pentru o viaţă activă şi integrată pentru vârstnici, care să includă: reconversia profesională şi actualizarea permanentă a educaţiei medicale continue”, a precizat ea.
Agenda celei de-a doua ediţii a Congresului Naţional de Îmbătrânire Activă, organizat de Asociaţia Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a inclus sesiuni dedicate: accesului la sănătate şi abordărilor inovative în medicină, îngrijirii pe termen lung, îmbătrânirii active, îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi promovării drepturilor acestora, rolului administraţiei în crearea de ecosisteme urbane smart, gestiunii financiare pe termen lung. Evenimentul s-a încheiat cu gala de premiere a modelelor de bune practici în promovarea conceptului de îmbătrânire activă din România. AGERPRES
