Alexandru Rafila a declarat, joi, că există deficite „mari” de finanţare la programele de sănătate, iar prin ultima rectificare bugetară s-au asigurat fonduri doar până în luna noiembrie.

El a susţinut, într-o conferinţă de presă, că există „un pericol major”, mai ales în condiţii de pandemie, deoarece sunt deficite de sute de milioane de lei la programele HIV-SIDA şi pentru tuberculoză, pentru finanţarea Institutului Naţional de Hematologie şi Transfuziologie şi a testelor RT PCR pentru diagnosticul infecţiei cu noul coronavirus.

„Rectificarea bugetară a fost acordată şi sistemului de sănătate, atât Ministerului Sănătăţii, cât şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, însă noi suntem foarte preocupaţi de faptul că, în urma acestei rectificări bugetare, există deficite mari de finanţare la programele de sănătate. Finanţarea este asigurată până în luna noiembrie şi există această informaţie că în luna noiembrie va fi o nouă rectificarea bugetară care să completeze fondurile necesare, dar, din experienţa mea proprie atunci când am lucrat în administraţie, alocarea de fonduri la sfârşitul anului de multe ori face inoperante aceste fonduri şi există un risc major la nivelul programelor naţionale”, a spus Rafila.

El a adăugat că preşedintele CNAS a prezentat „nişte cifre tulburătoare” – în cursul anului 2020 au murit 88% dintre pacienţii bolnavi de cancer care au fost iniţiaţi în tratament în anul 2019.

„De ce s-a întâmplat acest lucru? Cred că ar trebui făcută o analiză foarte serioasă şi ar trebui să reflectăm încât să nu se întâmple o situaţie similară şi în cursul acestui an sau în cursul anului viitor, pentru că aceşti pacienţi, în mod evident, au avut acces limitat sau nu au avut acces la servicii medicale. De multe ori au fost trataţi tardiv şi lucrul ăsta a avut o consecinţă nefastă, pentru că am ajuns să avem probabil unul dintre cele mai mari procente de mortalitate la pacienţi cu cancer din UE. Eu sunt convins că ceea ce facem noi astăzi, nu ştiu dacă este neapărat un semnal de alarmă, dar este o preocupare pe care o avem în mod constant de asigurare a finanţării programelor de sănătate fără întârzieri, încât să nu existe întreruperi la tratamente. (…) Lipsa medicamentelor, de exemplu, pentru pacienţii HIV (…) nu este acceptabilă, mai ales că sunt categorii de pacienţi la care tratamentul nu se poate întrerupe, orice întrerupere înseamnă agravarea bolii şi înseamnă costuri mult mai mari pentru sistemul de sănătate”, a explicat Alexandru Rafila. AGERPRES