Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat la Bistriţa, că este nevoie de o iniţiativă de modificare a legii malpraxisului „care să nu fie legată de interesul companiilor de asigurări”, considerând că primele de asigurare mari ar putea să blocheze dreptul de liberă practică profesională.

Ministrul a făcut aceste afirmaţii în cadrul conferinţei naţionale „Modele de bună practică în administrarea spitalelor. Rolul autorităţilor locale”, la seminarul referitor la comunicarea între pacienţi şi profesioniştii din sănătate.

„Noi discutăm, există diverse iniţiative ale unor organizaţii profesionale, ale unor parlamentari, să schimbăm legea malpraxisului şi care se focalizează pe un singur lucru: dezincriminarea actului medical şi plata de către personalul sanitar a unor prime de asigurare care vor deveni împovărătoare. Eu nu cred că asta este soluţia, să plătească un medic între 1.000 şi 1.500 de euro pe an prima de asigurare pentru malpraxis, ca să fie exonerat de răspundere penală. Care nu poate, de fapt, să îl exonereze, pentru că orice om din ţara asta are dreptul să îşi facă o plângere penală, chiar dacă în legea malpraxisului scrie ceva sau scrie altceva. Este dreptul lui constituţional, nu poţi să i-l iei. Mai mult, mecanismul care este propus în momentul de faţă de gânditorii care lucrează la această lege a malpraxisului este aşa: plăteşti o primă acoperitoare, dar, dacă ai făcut ceva care ţine de domeniul malpraxisului, asiguratorul vine anul viitor şi îţi triplează prima de asigurare. Şi vom ajunge într-o situaţie în care dreptul de liberă practică profesională va fi blocat de sumele foarte mari pe care personalul medical ar trebui să le plătească ca prime de asigurare. Or, eu, personal, nu sunt de acord”, a spus Rafila.

Ministrul Sănătăţii a adăugat că este nevoie de o iniţiativă serioasă în privinţa modificării acestei legi,”care să nu fie legată de interesul companiilor de asigurări”.

„Pentru că eu nu lucrez pentru companiile de asigurări, eu lucrez pentru ca, pe de o parte, pacienţii să fie mulţumiţi de actul medical, iar personalul medical să îşi poată desfăşura activitatea în siguranţă şi fără anumite presiuni care ar putea să ducă la medicina defensivă”.

Alexandru Rafila apreciază că este nevoie de o comunicare permanentă cu pacientul, dar şi de o trasabilitate a acestei informări, care să fie asumată atât de cadrele medicale, cât şi de beneficiarul serviciilor spitaliceşti.

Conferinţa naţională a fost organizată la Bistriţa, în perioada 13-14 iulie, de Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş şi cu sprijinul Biroului OMS România şi al Societăţii Române de Microbiologie. AGERPRES