Negocierile maraton pentru a încerca să se ajungă la un consens în legătură cu rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în prevenirea şi lupta împotriva pandemiilor intră vineri în linie dreaptă, la Geneva, dar un acord rămâne încă incert, transmite AFP.

Mai rămâne o singură zi dacă se respectă calendarul şi termenul de 10 mai, după doi ani de discuţii şi negocieri acerbe.

Amintirea milioanelor de morţi, suferinţe, nedreptăţi şi pagube economice imense ale pandemiei de Covid-19, care a determinat cele 194 de ţări membre ale OMS să se angajeze în această aventură, se estompează, iar divergenţele profunde au reapărut rapid cu privire la ceea ce înseamnă prevenirea şi combaterea pandemiilor, susţine AFP. Liniile de falie nu erau încă depăşite la începutul ultimei zile de discuţii.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, este totuşi optimist cu privire la încheierea unui acord care ar urma să fie adoptat oficial în cadrul reuniunii anuale a ţărilor membre OMS, care are loc între 27 mai şi 1 iunie la Geneva.

„Sunt încurajat că toate cele 194 de state membre sunt ferm angajate să finalizeze acordul la timp pentru Adunarea Mondială a Sănătăţii”, a spus el miercuri.

ONG-urile, care urmăresc negocierile la faţa locului, se tem că dorinţa de a ajunge la un rezultat a ţărilor care au investit foarte mult în proces, va depăşi dorinţa de a obţine un progres real, mai susţine AFP.

„Le spunem: nu fiţi sub presiune să cedaţi în ceea ce priveşte echitatea, pentru că trebuie să ajungeţi la o înţelegere”, spune K. M. Gopakumar, cercetător principal la ONG-ul Third World Network. „Să faci compromisuri doar pentru a putea face o fotografie de familie” ar fi „o trădare a aspiraţiilor oamenilor şi a dreptului lor la sănătate”, mai subliniază el.

Fiecare nuanţă contează. Proiectul propunea acordarea OMS de acces în timp real la 20% din producţia de produse de sănătate legate de o pandemie, cum ar fi vaccinurile, dar unele ţări – în special cele producătoare – consideră acest prag prea ridicat.

Pentru Pedro Villardi, coordonatorul echităţii în sănătate pentru Public Services International (PSI), personalul medical care intră în contact cu pacienţii trebuie să fie protejat corespunzător de text. În caz contrar, „vieţile lucrătorilor pe care îi reprezentăm în cadrul PSI vor fi din nou în joc” în timpul următoarei pandemii, ca şi în timpul Covid-19, insistă el, considerând, de asemenea, „scandalos” că este foarte dificil să se includă o referire la sănătatea mintală a personalului medical în textul final al acordului.

Alte dispute majore se referă la accesul la agenţi patogeni în scopuri de cercetare şi, în general, la mijloacele de producere a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, pe lângă distribuirea echitabilă a acestora, mai susţine AFP.

De exemplu, Africa a fost „puternic marginalizată” în aceste domenii în timpul ultimei pandemii, a amintit Lauren Paremoer, membru al ONG-ului People’s Health Movement şi lector la Universitatea din Cape Town din Africa de Sud. „Tratatul în starea actuală nu va corecta nimic din toate acestea”, consideră cercetătoarea, care subliniază că în prezent, o mare parte a textului privind transferul de tehnologie către ţările în curs de dezvoltare nu era obligatorie pentru a fi inclusă în varianta finală a acordului.

„Tratatul impune ţărilor africane noi sarcini de supraveghere (a agenţilor patogeni), fără nicio promisiune clară cu privire la furnizarea de fonduri”, a deplâns în continuare Lauren Paremoer. AGERPRES