Ministerul Sănătății a elaborat o nouă strategie națională pentru controlul HIV/SIDA în România, pentru perioada 2022-2030, care propune realizarea și finanțarea unor intervenții pentru prevenirea transmiterii infecției la nivelul grupurilor prioritare.

Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV /SIDA în perioada 2022–2030 a fost elaborată de către Comisia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA – Ministerul Sănătății, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, cu sprijin financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză și Malarie.

În procesul de elaborare a Strategiei au fost activ implicate organisme guvernamentale, organizații neguvernamentale, membrii Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, precum şi agenţii internaționale cu responsabilități în acest domeniu.

Strategia derivă din prioritățile de politică publică trasate prin Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și reprezintă politica sectorială a MS în domeniul  supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA și Tuberculoză în România.

Din punct de vedere epidemiologic, Strategia are la bază datele furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” (INBI), pe cele disponibile în cadrul studiilor realizate până la sfârșitul anului 2020, precum și datele puse la dispoziție de instituții guvernamentale, neguvernamentale şi internaționale ce au contribuit la redactarea acestuia.

Acțiunile incluse în cadrul Strategiei se bazează pe nevoile semnalate și soluțiile propuse  în cadrul întâlnirilor realizate în 2017-2021 cu o serie de experţi și reprezentanți ai organizațiilor active în domeniul HIV/SIDA. Acestea au fost validate/discutate în cadrul întâlnirii Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză începând cu anul 2017 și validate în 2021. Procesul de consultare publică coordonat de Ministerul Sănătății s-a desfășurat în 2018, iar actualizarea datelor a fost făcută în 2021.

PRINCIPII

  1. Acțiunile Strategiei sunt construite având în centru persoana și drepturile fundamentale ale acesteia, așa cum sunt ele garantate de legislaţia națională şi tratatele internaționale la care România este parte.
  2. Abordarea din cadrul Strategiei are la bază dinamica profilului epidemiologic de țară și ține cont de particularitățile de vârstă, sex, cultură și comportament ale persoanelor vizate.
  3. Acțiunile din cadrul Strategiei sunt aliniate la standardele și recomandările internaționale în domeniul prevenirii, controlului și supravegherii HIV/SIDA și țin cont de datele disponibile și capacitatea de implementare a intervențiilor la nivel național.
  4. Implicarea societății civile, a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA și a grupurilor populaționale vizate de programe în formularea politicilor Strategiei, planificarea, implementarea și monitorizarea răspunsului național și în mecanismele de coordonare ale Strategiei este o garanție a adaptării intervențiilor la nevoile existente.
  5. Intervențiile de prevenire reprezintă principalul mijloc de combatere a răspândirii HIV/SIDA. În vederea asigurării acoperirii și impactului necesar, intervențiile de prevenire trebuie să beneficieze de alocări adecvate de resurse din fonduri publice.
  6. Cunoașterea epidemiei și a dinamicii acesteia prin realizarea de studii și cercetări stă la baza alocării resurselor în funcție de priorități și permite asigurarea celui mai bun raport între cheltuială şi beneficiul obținut.
  7. Întărirea investiției în tratament ARV, inclusiv prin asigurarea accesului la profilaxia pre și post expunere reprezintă o modalitate de prevenire a noilor cazuri de infecție HIV.
  8. Testarea HIV este voluntară și/sau anonimă, cu garantarea confidenţialităţii și a consilierii pre și post test, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
  9. Abordarea integrativă prin colaborarea între programele MS și cele ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care vizează HIV, TBC, ITS, toxicodependența (inclusiv la nivelul unităților privative de libertate) este esențială în scopul asigurării accesului la măsuri comprehensive, centrate pe persoană, cu punct unic de intrare.
  10. Dezvoltarea și funcționarea unor mecanisme de monitorizare și raportare (financiară și programatică) la nivelul întregului Strategiei sunt necesare pentru asigurarea transparenței în utilizarea resurselor publice.
  11. Ministerul Sănătății este responsabil pentru coordonarea, monitorizarea și asigurarea finanțării Strategiei și asigură includerea problematicii HIV/SIDA ca prioritate în cadrul politicilor publice, la nivelul tuturor sectoarelor relevante și al programelor de dezvoltare socio-economică, atât la nivel central, cât și local.

SITUAȚIA PERSOANELOR CU HIV DIN ROMÂNIA

Conform Raportului Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România din cadrul INBI „Prof. Dr. Matei Balș”, începând cu anul 1985 și până la sfârşitul lunii decembrie 2021, la nivel național au fost înregistrate  26.171 cazuri cumulate de HIV/SIDA (care includ și persoanele decedate în acest interval). Dintre acestea, circa 9.287 dintre cazuri au fost înregistrate la începutul anilor ’90  la copii (sub 14 ani la data diagnosticării) și reprezintă așa numita „cohortă”.

Cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează numărul estimat al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în jurul cifrei de 19.000. Numărul persoanelor înregistrate ca trăind cu HIV/SIDA la sfârşitul lui 2021 era de 17.271, din care aproximativ 5.500 provin din cohorta copiilor cu an de naştere 1988-1990 (32% din total cazuri în viață).

Prevalenţa HIV/SIDA în rândul adulţilor în România este estimată ca fiind sub 0,1%, dar există grupuri populaționale cum ar fi bărbații care fac sex cu alți bărbați (BSB), consumatorii de droguri injectabile (CDI) și persoanele care practică sexul comercial (PPSC) pentru care studiile realizate estimează prevalențe de circa 18%, 11,2% și respectiv 1%. În penitenciare, la nivel național, în 2016 erau înregistrate 321 persoane infectate HIV/SIDA. În 2021, Direcțiile de Sănătate Publică au raportat la Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” 336 de testări HIV în penitenciare, cu 8 teste pozitive. Situația este mai mult decât îngrijorătoare și necesită o intervenție urgentă în vederea prevenirii transmiterii infecției HIV de la nivelul acestor grupuri în populația generală.

 

Documentul poate fi accesat AICI