În fiecare an, la 6 februarie, este marcată Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală feminină. În 2024, tema zilei este „Her Voice. Her Future. Investing in Survivor-Led Movements to End Female Genital Mutilation”, ce are ca scop amplificarea vocilor supravieţuitorilor şi de a investi în mişcările conduse de supravieţuitori. Mesajul poate fi răspândit în întreaga lume prin #HerVoiceMatters în cadrul #EndFGM, se arată pe site-ul Fondului ONU pentru Populaţie, https://www.unfpa.org/.

În 2012, Adunarea Generală a ONU a desemnat ziua de 6 februarie drept Zi internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală feminină, cu scopul de a amplifica şi direcţiona eforturile de eliminare a acestei practici. Mutilarea genitală feminină (MGF) cuprinde toate procedurile care implică alterarea sau vătămarea organelor genitale feminine din motive non-medicale şi este recunoscută la nivel internaţional ca o încălcare a drepturilor omului, a sănătăţii şi a integrităţii fetelor şi femeilor. Fetele care suferă de mutilare genitală feminină se confruntă cu complicaţii pe termen scurt, cum ar fi durere severă, şoc, sângerare excesivă, infecţii şi dificultăţi de a urina, precum şi cu consecinţe pe termen lung pentru sănătatea lor sexuală şi reproductivă şi sănătatea mintală, arată https://www.un.org/.

Deşi este concentrată în principal în 30 de ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, mutilarea genitală feminină este o problemă universală şi este practicată şi în unele ţări din Asia şi America Latină. Mutilarea genitală feminină continuă să persiste în rândul populaţiilor de imigranţi care trăiesc în Europa de Vest, America de Nord, Australia şi Noua Zeelandă.

Mutilarea genitală feminină limitează oportunităţile femeilor şi fetelor din întreaga lume de a-şi exercita drepturile şi de a-şi atinge întregul potenţial. Eliminarea acestei practici, în această generaţie, este încă posibilă dacă se va accelera progresul făcut, până în prezent, de 10 ori mai mult. De aceea, Naţiunile Unite depun eforturi pentru eliminarea completă a acesteia până în 2030, urmând spiritul Obiectivului 5 de dezvoltare durabilă.

 

Din 2008, UNFPA, împreună cu UNICEF, conduce cel mai mare program global de accelerare a eliminării mutilării genitale feminine. Timp de mai bine de un deceniu, acest program comun a sprijinit supravieţuitorii şi a prioritizat investiţiile în iniţiative conduse de supravieţuitori. Programul comun se concentrează în prezent pe 17 ţări din Africa şi Orientul Mijlociu şi sprijină, de asemenea, iniţiative regionale şi globale. Până în 2022, Programul Comun a sprijinit peste 11.000 de organizaţii, dintre care 83% erau organizaţii de bază care aveau parteneriate cu coaliţii şi mişcări conduse de supravieţuitori, pledând pentru schimbări în politici şi legi şi susţinând schimbările la normele sociale şi de gen, conform Raportului Anual privind MGF 2022 Annual Report on FGM, citat de https://www.un.org/.

În ultimele trei decenii, prevalenţa MGF a scăzut la nivel global. Astăzi, o fată are cu o treime mai puţine şanse de a suferi MGF decât acum 30 de ani. Cu toate acestea, susţinerea acestor realizări în faţa crizelor umanitare, cum ar fi focarele de boli, schimbările climatice, conflictele armate şi multe altele, ar putea duce la o retrocedare a progresului către atingerea egalităţii de gen şi eliminarea MGF până în 2030.

Peste 200 de milioane de fete şi femei au supravieţuit MGF. În 2024, aproape 4,4 milioane de fete – peste 12.000 pe zi – sunt expuse riscului în întreaga lume. Dacă nu se intensifică eforturile de a pune capăt acestei practici, se estimează că numărul fetelor expuse va creşte la 4,6 milioane în 2030. Se estimează că sunt necesare 2,75 miliarde de dolari pentru a pune capăt practicii până în 2030 în 31 de ţări prioritare.

Leadership-ul femeilor şi al fetelor este esenţial pentru accelerarea progresului dar şi pentru contribuţia la o dezvoltare socială şi economică echitabilă şi pentru garanţia că nicio fată sau femeie nu este lăsată în urmă. AGERPRES

 

Sursa foto: www.unfpa.org