În fiecare an la data de 14 iunie se celebrează în întreaga lume Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, prilej pentru a crește gradul de conștientizare asupra necesității condițiilor de siguranță în donarea de sânge și a mulțumi donatorilor voluntari de sânge pentru gestul lor de a salva vieți fără a aștepta o recompensă în schimb. Prima Zi mondială a donatorului de sânge s-a sărbătorit în 2004 la Johannesburg, Africa de Sud.

Ziua mondială a donatorilor de sânge este una dintre cele opt campanii oficiale de sănătate publică, marcate de Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu Ziua Mondială a Sănătății, Ziua Mondială a Tuberculozei, Săptămâna Mondială a Imunizării, Ziua mondială fără tutun, Ziua mondială a malariei, Ziua Mondială a Hepatitei și Ziua mondială de combatere a SIDA.

Această zi a fost aleasă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca un omagiu, în amintirea imunologului austriac Karl Landsteiner, laureat al premiului Nobel pentru medicină în anul 1930 pentru descoperirea grupelor de sânge AB0.

Prima transfuzie de sânge la om a fost efectuată cu sânge de oaie, in anul 1667, de către Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totuși, din această primă și nereușită încercare, medicina a avut de profitat, ajungându-se la observația fundamentală că omul nu poate primi sânge decât de la un seamăn al său.

De atunci și până la inceputul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sânge, de la omul sanatos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile.

Insuccesele au fost explicate de-abia in anul 1900, cand medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar dupa un an, și pe cea de-a patra-grupa AB.

După această dată, ținându-se cont de compatibilitatea grupelor, numărul accidentelor post-transfuzionale s-a redus considerabil, dar nu total. Abia după 1939, când Levine a descoperit factorul Rh, transfuzia de sânge a devenit o măsură terapeutică fundamentată știintific și de mare eficacitate.

Cu toate că scopul acestei zile este de a crește gradul de conștientizare asupra importanței donării de sânge și de a încuraja cât mai mulți oameni să doneze, obiectivul zilei este nu neapărat de a atrage un număr mare de donatori în acea zi, cât de a-i sărbători pe cei care donează sânge în mod voluntar, fără vreo recompensă, decât aceea că au ajutat la salvarea a milioane de vieți.

 

Motive pentru care ar fi bine să donezi:

– Cineva are nevoie de sânge o dată la 3 secunde. În medie, este nevoie de 500.000 de unități anual, în România. Nu există substitut pentru sângele uman.

– 60% din populație va avea nevoie de sânge la un moment dat al vieții, cu toate că doar 2% din populație donează sânge.

– Dezastre ca accidentele de mașină, incendiile sau alte traume de acest gen se întâmplă, din nefericire, în fiecare zi, iar victimele acestor dezastre au nevoie de sânge, și de puțin ori se întâmplă să aibă nevoie doar de o unitate de sânge.

– Donarea de sânge este o procedură sigură și benefică pentru sănătate. Studii recente au demonstrat că donarea de sânge reduce cu 30% riscurile apariției bolilor cardiovasculare prin scăderea tensiunii arteriale, iar donatorii de sânge trăiesc mai mult decât media populației.

– Donatorii de sânge sunt adevărați eroi! De altfel, sângele donat de tine va fi descompus în mai multe componente și vei putea să ajuti până la 3 vieți omenești!

– 420 – 450 ml de sânge reprezintă o cantitate mică de sânge, pe care o poți înlocui cu usurință, cu precizarea că poți să donezi sânge o dată la 3 luni. Majoritatea oamenilor au suficient sânge pe care îl pot dona. În schimb, nu este suficient pentru a ajuta pe toată lumea.

 

Condiții care trebuiesc îndeplinite pentru a dona sânge:

– vârsta cuprinsă între 18-60 ani

– greutate peste 50 Kg

– puls regulat, 60 -100 bătăi/ minut

– tensiune arterială sistolică între 100 și 180 mmHg

– să nu fi suferit în ultimele 6 luni intervenții chirurgicale

– femeile să nu fie: însarcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală

– să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puțin 48 de ore înaintea donării

– să nu fii sub tratament pentru diferite afecțiuni: hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine

 

Donatorii nu trebuie să aibă sau să fi avut următoarele boli:

– hepatită (de orice tip)

– TBC

– sifilis

– malarie

– epilepsie și alte boli neurologice

– boli psihice

– bruceloză

– ulcer

– diabet zaharat

– boli de inimă

– boli de piele: psoriazis, vitiligo

– miopie forte peste (-) 6 dioptrii

– cancer

 

Criterii de excludere permanentă:

– afecțiuni cardiovasculare (inclusiv hipertensiune arterială cronică în tratament, angină pectorală)

– traumatisme craniene cu sechele

– etilism cronic; schizofrenie; epilepsie; hepatită cronică, ciroză hepatică; sifilis; pancreatită; cancer, leucemii; diabet zaharat; tuberculoză

– hiperlipidemie; astm bronşic; alergie severă; boli endocrine; lupus eritematos diseminat și alte colagenoze; psoriazis generalizat; persoanele pensionate medical, indiferent de diagnosticul de pensionare

 

Criterii de excludere temporară:

– boli infecţioase (gripă, infecții bacteriene)

– anemie; examinare endoscopică, transfuzii, intervenții chirurgicale, tatuaje, contact apropiat cu persoane cu hepatită, HIV

– vaccinări; sarcină, alăptare; tratamente dentare

– consum de alcool în ultimele 24 de ore

– consum de medicamente

 

Criterii suplimentare de excludere pentru donatorii de componente sanguine prin afereza:

– trombocite < 200000/mmc

– pat vascular necorespunzator

– hipocalcemie

– tratament cu antiagregante plachetare în ultimele 7 zile, corticosteroizi, anticoagulante.

 

Dacă sângele este sănătos, pot fi salvate chiar și trei vieți, pentru că în laboratoare, specialiștii pot să separe următoarele:

– celule roșii (se folosesc mai ales la intervenții chirurgicale și sunt “bune” până la 35 de zile de la recoltare)

– trombocite (sunt “bune” până la 5 zile de la recoltare și pot ajuta la tratamentul bolnavilor de cancer și leucemie)

– plasmă (congelată, poate fi folosită până la 12 luni și este cel mai des utilizată în accidente și traume, arsuri)

 

Intervalul minim între donări este de 8 săptămâni, dar numărul de donări nu trebuie să depășească 3 donări/an la femei și 4-5 donări/an la bărbați. O persoană poate să doneze în orice Centru Județean de Transfuzii din fiecare județ.

 

2% din români donează

Numărul donatorilor din România nu depăşeşte 2% din populaţie, faţă de media europeană de 10%. Prin urmare, cantitatea recoltată zilnic în ţară este cu mult sub necesarul unităţilor sanitare. Cele mai mari cantităţi de sânge sunt folosite la transplantul de ficat, de cord, rinichi, medular şi în oncologie.

Transfuziile de sânge și produse din sânge ajută la salvarea a milioane de vieți în fiecare an. Aceste operațiuni medicale pot ajuta pacienții care suferă de afecțiuni ce pun viața în pericol și susțin procedurile medicale și chirurgicale complexe.