Proiect de mediu pentru protejarea patrimoniului genetic, lansat la Timişoara

Poluarea poate determina modificări genetice, acţionând asupra celulelor somatice şi provocând modificări de tip cancer, a declarat şefa Departamentului de Genetică Medicală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) “Victor Babeş” din Timişoara, prof. dr. Maria Puiu.

“Poluarea poate determina modificări genetice acţionând asupra celulelor somatice produce modificări de tip cancer şi acţionând asupra celulelor germinale poate determina malformaţii. Este cunoscut efectul mutagen al substanţelor chimice mutagene din aerul poluat”, a afirmat dr. Maria Puiu.

Potrivit acesteia, se cunoaşte faptul că anumite substanţe chimice au atât efect mutagen, adică modifică real informaţia genetică, cât şi efect teratogen, ceea ce înseamnă că nu produce modificare genetică, dar încarcerează dezvoltarea produsului de concepţie. “Aşadar, nu găsim întotdeauna modificări genetice, dar este suficient ca substanţa chimică să deranjeze dezvoltarea, morfologia, şi să producă o malformaţie doar prin efectul teratogen. Sunt substanţe cunoscute din mediu, care se administrează în mod obişnuit, dar nu şi la gravide, având efectul teratogen. Sunt unele medicamente, alcool, droguri, benzenul, agenţi chimici folosiţi din agricultură, aditivi alimentari”, a detaliat prof. dr. Maria Puiu.

Geneticiana a transmis un mesaj specialiştilor din medicină, care sunt îngrijoraţi de creşterea poluării şi de efectul noxelor din mediu, care afectează patrimoniul genetic şi celula somatică, respectiv de creşterea frecvenţei cancerelor. “În măsura în care putem, să fim implicaţi pentru creşterea calităţii vieţii oamenilor şi pe cât posibil, recomandăm evitarea efectului acestor noxe”, a declarat Maria Puiu, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului “Politici alternative în domeniul calităţii aerului”, în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă, POCA, ce a avut loc, marţi, la Timişoara.

Liderul de proiect, ing. Mioara Gociu, a precizat că deşi s-au făcut eforturi de reducere a poluării, în ultimii ani, practic nu este suficient, mai ales pentru că pentru aceasta sunt necesare investiţii suplimentare. Ea a subliniat că s-a ajuns în situaţia în care unul dintre cei mai agresivi agenţi de poluare, monoxidul de carbon, ajunge să fie “absorbit” de organismele umane, care “purifică” astfel mediul înconjurător, îmbolnăvind omul.

“Discutăm despre capacitatea monoxidului de carbon, unul dintre poluanţii din atmosferă care nu miroase, dar omoară, de a se fixa în special de hemoglobina din sânge, astfel încât oxigenul nu mai este suficient în organism. Se formează în corp un mediu anaerob, propice dezvoltării cancerului. Monoxidul de carbon nu mai poate să ajungă la staţiile fixe de monitorizare pe care le are reţeaua naţională, pentru că însăşi populaţia ţării purifică aerul involuntar, prin absorbţia monoxidului de carbon”, a explicat Mioara Gociu.

Liderul de proiect a punctat faptul că se doreşte un larg parteneriat cu ong-uri, dar şi cu instituţii ale statului, care se vor dezvoltate. “Vrem să fim parteneri, nu critici opozanţi, pentru că aerul este un bun comun al tuturor. Împărţim oamenilor şi măşti de protecţie, care mesaj, pentru că nu vrem să ajungem ca în China. Orice cetăţean ar trebui să aibă în casă o mască, pentru că pot exista accidente oricând, chiar dacă ideal ar fi să nu le folosim niciodată”, a conchis Mioara Gociu. AGERPRES