Spitalele de psihiatrie cu măsuri de siguranţă trebuie reformate după modelul penitenciarelor, pentru a permite unor pacienţi să fie reinsertaţi social – este principalul obiectiv al unui proiect legislativ prezentat, în cadrul unei mese rotunde, de Asociaţia Română de Psihiatrie Medico-Legală (ARPML).
„Nouă ne lipseşte legea. Avem legea executării penale pentru deţinuţi, dar ne lipseşte legea executării măsurii de siguranţă, ce se întâmplă din momentul în care (pacientul – n.r.) intră şi până iese. Solicităm legea care să reglementeze ceea ce a fost impus statului român, adică reformarea acestor spitale după modelul penitenciarelor, să existe nivele diferite de coerciţie. Cum penitenciarele au măsuri de maximă siguranţă, regim deschis şi semi-deschis, să fie şi la ei (la spitalele de psihiatrie -n.r.). Lucrul acesta permite o pregătire pentru o reinserţie„, a declarat preşedintele ARPML, Carmen Simona Ionescu, la masa rotundă cu tema „Aplicarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi pe segmentul psihosocial – de la teorie la practică”, desfăşurată de Palatul Parlamentului.
Ea a adăugat că sunt modele internaţionale în domeniu – Elveţia, Germania -, unde se aplică legea executării penale şi a măsurilor de siguranţă. „Sunt oameni care au făcut fapte antisociale şi comisia de psihiatrie medico-legală a considerat că faptele au fost comise fără discernământ, că prezintă un risc de violenţă şi pentru asta au fost internaţi până la însănătoşire sau îmbunătăţirea stării, dar noi nu avem o lege care să prevadă ce se întâmplă în interiorul acestor spitale. Ştim doar când intră, dar când ies şi ce se întâmplă pe parcursul internării nu este legiferat la noi”, a susţinut Ionescu.
Potrivit preşedintelui ARPML, proiectul de lege prevede înfiinţarea unei echipe multidisciplinare, formată dintr-un departament de asistenţă socială, unul de psiho-terapie, unul de educaţie şi un medic, care să hotărască dacă pacientul respectiv mai rămâne în regim închis sau trece la cel semi-deschis. „Dacă de la acest regim semi-deschis se pretează trecerea la regimul deschis, ca la deţinuţi, să pregătim reinserţia socială şi adaptarea lor în comunitate. Altfel îi ţinem ca păsările în colivie”, a menţionat Ionescu.
Cea de-a doua propunere cuprinsă în proiectul de lege vizează reabilitarea psiho-socială a acestor pacienţi în comunitate. „Eu merg după un model german. Acum 30 de ani, ei au ajuns la concluzia că eliberează pacienţi din spitale cu măsuri de siguranţă şi nu există creat un sistem de reabilitare psiho-socială. Am găsit soluţii care se aplică pentru toate categoriile de boli psihice. Crearea de centre de zi, locuinţe protejate, ateliere protejate şi întreprinderi protejate, din care o parte să fie şi pacienţi care să provină din acele spitale. Noi avem centre de zi pe hârtie, Legea sănătăţii mintale prevede toate lucrurile astea, dar nu funcţionează decât sporadic”, a precizat Ionescu.
Potrivit preşedintelui ARPML, bugetul alocat celor patru spitale de psihiatrie unde se impun măsuri de siguranţă – Pădureni-Grajduri, Săpoca, Şteiu şi Jebel – ar trebui să fie comun cu cel al altor ministere cu atribuţii în domeniu. „Deocamdată avem un grup de lucru de 20 de persoane, doctori, parlamentari şi am lucrat la proiect, dar vrem şi sfatul domnului ministru al Justiţiei. Ne-am fi bucurat dacă ar fi venit, pentru că e o parte de organizare a spitalelor, e vorba de buget. Normal ar trebui, după model internaţional, să fie un buget comun, nu să vină banii doar de la asigurări, pentru că nu putem face reabilitare doar cu bani pentru medicamente. Deci, trebuie să fie un buget comun şi de la Ministerul Sănătăţii şi de la Ministerul Muncii şi, eventual, de la Ministerul de Justiţie pentru măsuri de siguranţă”, a arătat Carmen Simona Ionescu.
Potrivit acesteia, ar trebui accesate fonduri europene pentru construirea de spitale noi în locul celor de la Pădureni-Grajduri şi Jebelu, care sunt suprapopulate şi funcţionează în foste cazărmi.
„Spitalul Pădureni-Grajduri nu are condiţii să asigure paturi, dar să mai şi creeze departamente, ateliere şi aşa mai departe. De aceea, am dori un spital nou pentru că ele sunt foste cazărmi. Sunt clădiri care de la început nu au fost pregătite a fi spitale. De la Ministerul Fondurilor Europene, pe proiecte. Noi am vorbit cu cei de la Bruxelles, am luat legătura şi ne-au promis că ne susţin. Aşa cum s-au creat premisele înfiinţării a trei spitale regionale de urgenţă, pe acelaşi principiu vom cere spitale noi, măcar Pădureni-Grajduri şi Jebel. O mare parte din fonduri europene şi o parte de la minister. Este nevoie de clădiri noi, multifuncţionale”, a susţinut Ionescu.
Luminiţa Gheorghiu, secretar de stat în cadrul Consiliului pentru Combaterea Discriminării, a relevat necesitatea pregătirii minime a medicilor de alte specialităţi, începând cu medicul de familie, încât să se sesizeze şi să îndrume imediat la medicul psihiatru persoanele care manifestă tulburări psihice.
„Un rol important îl are medicul de familie, care trebuie să aibă pregătire specială şi în acest sens diagnosticarea precoce implică un tratament adecvat cât mai rapid”, a spus Gheorghiu.
La rândul său, deputatul Petru Movilă, membru în Comisia de sănătate, a spus că spitalele de psihiatrie sunt tratate la „periferia” sistemului de sănătate. „Trebuie ca lucrurile să se schimbe privind respectarea drepturilor constituţionale pentru persoanele cu tulburări psihice. Voi fi un partener pe proiectele pe care le lansaţi. Putem cuantifica împreună, e un domeniu în care ar trebui să avem un singur coordonator, deşi sunt multe instituţii cu responsabilităţi în domeniu, dar coordonarea ar trebui să fie asigurată de către o singură persoană, pentru că nu răspunde nimeni, nu-şi asumă nimeni pentru ca lucrurile să fie creionate corect”, a punctat Movilă. AGERPRES