Practic MF, ediția 29: Pași concreți spre o colaborare eficientă între medicul de familie și medicul din celelalte specialități

Colaborarea dintre medicul de familie, medicul specialist,  asistentul medical, dieteticianul sau kinetoterapeutul reprezintă cheia în prevenirea, diagnosticarea și tratarea principalelor boli cu o incidență crescută în rândul populației. Fie că vorbim de boli cardiovasculare, obezitate sau infecții ale tractului urinar, colaborarea interdisciplinară care pornește și se încheie cu activitatea medicului de familie este extrem de importantă. În cadrul ediției cu numărul 29 Practic MF, ce a avut loc între 8 și 9 martie la Hotel Danubius din Sovata, lectorii invitați au atras atenția acestui aspect, punctând poziționarea pe nivel de egalitate a medicilor de familie și a medicilor din alte specialități, alaturi de intreaga echipa medicala.

Evenimentul a avut loc sub egida Universitatii de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnnologie (UMFST) din Tîrgu Mureș și a fost coordonat de către Prof. univ. dr. Monica Tarcea, cadru universitar specializat în nutriție comunitară și igienă. În contextul în care 1 din 4 români are probleme grave ce țin de greutatea corporală, iar printre aceștia se numără din ce în ce mai mulți copii, domnia sa a subliniat în cadrul unui interviu acordat companiei Houston rolul extrem de important pe care îl poate avea medicul de familie în ceea ce privește managementul obezității pacienților săi. „Consilierea pacientului este extrem de importantă, iar in prima fază devine determinantă. Comunicarea cu specialistul și motivația sunt deosebit de importante pentru pacienții obezi. Cu întrebări deschise și adecvate nivelului de pregatire al pacientului, medicul de familie poate sa îi ajute pe pacienți să identifice și să lucreze la problemele lor, să-și definească propriile soluții. Tot medicul de familie (în asociere cu dieteticianul sau medicul specialist nutriționist) poate avea puterea de a-i convinge pe pacienții săi să își schimbe comportamentul alimentar și stilul de viață, să adopte un program dietetic eficient și o viață mai activă. Multe afecțiuni cronice pot fi prevenite printr-un stil de viață adecvat, mai multa mișcare, o dietă personalizată și managementul stresului”, a subliniat Prof. Univ. Tarcea.

Si nu doar consiliere, ci și prin colaborare cu ceilalți specialiști s-ar putea obține rezultate surprinzatoare în cabinetul medicului de familie, apreciază Dr. Remus Șipoș, medic de familie, președintele Asociației Medicilor de Familie Mureș. Din pacate însă, apreciază domnia sa, subfinanțarea acestui sector face momentan imposibilă depistarea multor afecțiuni, precum și tratarea acestora. “Ar fi frumos ca într-un cabinet de medicină de familie să existe posibilități de microlaborator, să existe posibilități de ecografie de screening, nu neapărat diagnostic, să existe un kinetoterapeut, să existe un dietetician, deja lucrurile parcă ar arăta altfel, parcă vezi soarele răsărind când vorbești de un astfel de cabinet medical. Dar, din nefericire, deocamdată vorbim de o medicină de familie care din punct de vedere al finanțării este ca un muribund, și cât timp decidentii nu observă că ei sunt responsabili,  e greu ca acest muribund să se ridice și să zboare“, a subliniat Dr. Remus Șipoș.

In cadrul editiei 29 a Practic MF a fost abordat si subiectul hipertensiunii arteriale indusă de sarcină, cea mai frecventă problemă medicală întâlnită în timpul sarcinii, ce ramâne o cauză importantă a morbidității și mortalității materne și fetale. Hipertensiunea arterială complică până la 15% din sarcini. Tulburările hipertensive ale sarcinii acoperă un spectru de afecțiuni, din care preeclampsia prezintă cel mai mare risc potențial și rămâne una dintre cele mai frecvente cauze ale decesului matern în Europa. Aproximativ 50% din sarcini sunt neplanificate și, prin urmare, consilierea înainte de sarcină poate să nu fie fezabilă. La femeile cu hipertensiune cronică, evaluarea înainte de concepția sarcinii va permite excluderea cauzelor secundare ale hipertensiunii arteriale, evaluarea controlului lor hipertensiv pentru a se asigura că este optim, discutarea riscurilor crescute de preeclampsie și educarea femeilor cu privire la modificările de medicament care ar trebui să fie efectuate în primul trimestru de sarcină, în cazul în care acestea devin gravide. Majoritatea femeilor cu hipertensiune arterială controlată vor avea un rezultat bun și o sarcină reușită, sub o supraveghere și un management adecvate. Hipertensiunea arterială controlată deficitar în primul trimestru va crește semnificativ morbiditatea și mortalitatea maternă și fetală.

“Hipertensiunea arterială (HTA) indusă de sarcină rămâne în continuare o cauză importantă de mortalitate şi morbiditate materno-fetală. Femeile care au dezvoltat hipertensiune pe parcursul primei sarcini au risc crescut de HTA la o nouă sarcină; cu cât HTA s-a instalat mai precoce în prima sarcină, cu atât riscul recurenței este mai mare. Luarea în evidență a gravidei din primele săptămâni de sarcină și monitorizarea ei în echipă interdisciplinară, formată din medic de familie, ginecolog și cardiolog, sunt esențiale în cazul hipertensiunii arteriale induse de sarcină. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale permite diagnosticarea precoce a preeclampsiei și urmărirea eficientă a pacientei. Monitorizarea post-partum permite controlul factorilor de risc cardiovascular și stabilirea managementului personalizat al cazului, cu scopul de a reduce riscul de boli cardiovasculare în viitor”, apreciaza Dr. Ovidiu Grama, doctor în medicină, medic primar obstretică ginecologie, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș.
Si Dr. Mirela Liana Gliga, medic primar interne și nefrologie șcadru universitar la UMF Tg Mureş a insistat pe rolul determinant al medicului de familie in ceea ce priveste depistarea precoce a hipertensiunii arteriale. “Din păcate, constatăm o tendință de apariție a hipertensiunilor la vîrste destul de tinere, tot mai tinere, aș putea să spun. Și pentru că pacienții se adresează frecvent medicilor de familie, consider că este important să cunoască câteva date clinice care pot să-i conducă înspre un diagnostic de patologie vasculară arterială renală, care, pe viitor, ar putea să altereze funcția renală a acestor pacienți și, bineințeles, să îi trimită mai departe pentru explorare nefrologică”, a explicat Dr. Mirela Liana Gliga.

Programul evenimentului a inclus și 2 workshop-uri, unul pe tema podiatriei, ca și oportunitate pentru medicul de familie, susținut de dr. Antonina Pop si unul pe tema durerilor de spate, axat în principal pe exercițiile care pot fi făcute acasă.

Intrucat interactivitatea este una dintre caracteristicele principale ale proiectului Practic MF, în cadrul Practic MF Sovata a fost acordat Premiul pentru cel mai activ participant doamnei Mihalache Carmen-  medic specialist medicină de familie din Covasna. Premiul special pentru cele mai multe răspunsuri corecte la întrebările de atenție a fost acordat dnei Popescu Carmen, medic primar medicină de familie, tot din județul Covasna.

Practic MF a fost lansat în 2012 cu o ediție pilot, urmată în perioada 2013 – 2018 de 28  simpozioane regionale, care au reunit în total aproximativ 4.000 de medici de familie din toată țara. Evenimentul este creditat EMC.

Următoarele ediții Practic MF din 2019:

  1. Practic MF 30 – Sinaia, 05-06 aprilie, judete in focus PH, DB, IF, B, IL, BZ
  2. Practic MF 31 – BĂILE HERCULANE, 17-18 mai, județe în focus – CS, TM, MH, DJ, GJ, OT, HD
  3. Practic MF 32 – COVASNA, 07-08 iunie, județe în focus – CV, HR, MS, VN, BC, VS, BZ, PH, BV, AG, SB, Vl
  4. Practic MF 33 – EFORIE NORD, 27-28 septembrie, judete in focus – CL, CT, IL, TL, B, IF, GR, BR;
  5. Practic MF 34 – GURA HUMORULUI, 18-19 octombrie, județe în focus – SV, BC, VS, GL,  BT, NT, IS
  6. Practic MF 35 – POIANA BRAȘOV, 15-16 noiembrie, județe în focus – BV, SB, AG, VL, DB, PH, CV, HR, MS