Peste o cincime din pacienţii internaţi sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din spitale, acelaşi procent declarând că au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente sau alte materiale sanitare din banii proprii în perioada internării în spital, relevă un raport al Observatorului Român de Sănătate.

Potrivit aceleiaşi surse, unui număr de 4.798 de pacienţi li s-au solicitat bani sau atenţii de către personalul medical (3,92% din totalul pacienţilor care au răspuns chestionarului). Deşi 8 pacienţi din 10 sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de activitatea şi implicarea medicului care i-a îngrijit, potrivit ORS 21% din spitale arată zero interes pentru părerea pacienţilor, în cazul acestora nefiind completat nici măcar un chestionar de satisfacţie, iar 82% au introdus datele de contact pentru mai puţin de 5% dintre pacienţii externaţi.

Doar 64 de spitale au avut un număr suficient de chestionare completate pentru a obţine rezultate relevante statistic şi au fost incluse în topurile pozitive din acest raport, 277 spitale neavând suficiente chestionare completate.

Conform studiului, într-un top 10 al „spitalelor ruşine” din acest punct de vedere se situează: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, Spitalul Judeţean Tulcea, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, Spitaul Clinic CF Nr. 2 Bucureşti, Spitalul Municipal Sighetul Marmaţiei, Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi şi Spitalul Clinic CF Cluj.Napoca.

Studiul ORS a analizat 122.423 de chestionare de satisfacţie completate de pacienţii români, la externare prin SMS şi formular web, în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018, prin intermediul mecanismului de feedback al Ministerului Sănătăţii.

Pentru creşterea aderenţei spitalelor la mecanismul de feedback al pacientului şi obţinerea unei relevanţe statistice semnificative pentru fiecare spital, ORS propune următoarele acţiuni: modificarea Legii 95/2006 prin inserarea unui articol care stabileşte că managerul este responsabil de introducerea în platforma CNAS/SIUI a datelor de contact pentru minimum 50% din numărul pacienţilor externaţi şi modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 pentru transformarea rubricii telefon/mobil din foaia de observaţie clinică generală în câmp obligatoriu.

Totodată, ORS solicită Ministerului Sănătăţii organizarea unei dezbateri publice la care să participe actorii relevanţi (organizaţii de pacienţi, organizaţii profesionale, manageri de spitale, reprezentanţi MS/CNAS etc.) prin care să se discute opţiunile fezabile pentru stabilirea unui mecanism de recompensare financiară a spitalelor care depăşesc anumite valori ale frecvenţei completării chestionarelor de evaluare a satisfacţiei sau alte dimensiuni ale acestui indicator.

Observatorul Român de Sănătate este o organizaţie non-guvernamentală a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din România şi estul Europei. Observatorul desfăşoară studii de cercetare privind activitatea acestor servicii, integrând evidenţele disponibile privind teme de interes pentru a informa elaborarea unor politici de sănătate coerente şi eficiente. AGERPRES

Raportul Observatorului Român de Sănătate poate fi descărcat aici