Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Tulburările de memorie, funcţiei executive, vorbire, percepţie spaţială, atenţie, calcul şi praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită, în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TBI), dar şi ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson, rămânând o cauză majoră de dizabilitate. În acest context, atât cercetarea fundamentală, cât şi neurologia clinică urmăresc cu predilecţie îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii pacientului, acordând un interes crescut pentru ceea ce se numeşte astăzi , neurorecuperare sau neuroreabilitare.

Neurorecuperarea, ce vizează în ansamblul său, recuperarea fizică, cognitivă şi emoţională ale pacienţilor, reprezintă una dintre temele principale care vor fi dezbătute anul acesta la cel de-al XIII-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) ce se desfăşoară în perioada 5-8 octombrie, în Rodos, Grecia.

Manifestarea ştiinţifică reunește aproximativ 200 de neurologi din 11 ţări (SUA, Rusia, Germania, Polonia, Israel, Austria, Suedia, Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan şi România). Evenimentul este organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii în parteneriat cu Institutul de cercetare şi diagnostic RoNeuro din Cluj Napoca, Societatea Română de Neurologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj şi Academia de Ştiinţe Medicale din România.

„În cadrul manifestării ştiinţifice vor fi prezentate cele mai noi abordări la nivel mondial în ceea ce priveşte tratarea afecţiunilor neurologice şi în special modalitatea de neurorecuperare a pacienţilor ce are ca principal obiectiv îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii acestora. Neuroplasticitatea şi neuroreabilitarea, care par a fi doi termeni ştiinţifici interesanţi doar pentru lumea medicală de specialitate, sunt în realitate, cele două proiecţii, parte extrem de importantă a medicinei regenerative, care ne vizează în ansamblu, pentru că sănătatea şi tratamentele inovatoare dedicate acesteia sunt raportorii noştri esenţiali pe parcursul întregii vieţi”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSNN, organizatorul Congresului.

Prelegerile sunt susținute de cercetători de elită din Israel, Suedia, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Austria şi nu în ultimul rând, din România. De la primul eveniment de acest gen, organizat în 2005, și până acum, peste 2.500 de neurologi au luat parte la aceste congrese.

Afecţiunile neurologice continuă să ia amploare la nivel mondial, numărul tot mai mare al îmbolnăvirilor fiind astăzi principalul generator de îngrijorare în politicile de sănătate din întreaga lume, cercetarea ştiinţifică medicală neurologică fiind într-un perpetuu asediu al provocărilor. În egală măsură, preocupările cercetătorilor sunt axate pe tratamente inovative comparabile unui diagnostic cât mai realist, metode intervenţioniste simplificate şi în acelaşi timp pe scheme terapeutice moderne ce vizează recuperarea pacientului şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii acestuia.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, în întreaga lume, aproximativ 10 milioane de oameni suferă un traumatism cranio-cerebral, iar alţi 15 milioane suferă un accident vascular cerebral, în timp ce bolile Parkinson şi Alzheimer afectează astăzi 6,3 milioane, respectiv 25 de milioane de persoane.

“Dincolo de cauzele genetice care conduc în anumite cazuri către aceste boli neurologice, în prevenirea acestor afecţiuni trebuie controlaţi, pe cât posibil, factorii de risc care condiţionează apariţia îmbolnăvirilor (stresul, factorii de mediu, fumatul, consumul băuturilor alcoolice sau de droguri, sedentarismul sau o alimentaţie necorespunzătoare) şi să recurgem la cea mai eficientă metodă de prevenţie, modificarea stilului de viaţă”, a precizat prof.dr.Dafin Mureşanu.