Țara noastră ar putea să beneficieze de ultimele descoperiri, în același ritm cu state mai evaluate, dacă ar adopta un sistem orientat către business, în opinia cofondatorului SkinVision, Mircea Popa (foto), cel care a pus pe picioare aplicația pentru telefonul mobil care arată, în câteva secunde, dacă o aluniţă de pe piele reprezintă un pericol.

”Sunt două motive principale pentru care spitalele din afară vor soluții noi: îmbunătățirea rezultatelor obținute cu pacienții (statul e direct interesat economic aici) și scăderea costurilor. Spitalele din sistemul de stat nu sunt însă conduse ca afaceri (i.e. nu interesează costurile) și în privat nu există încă o masă critică. Sau putem descrie situația altfel: în România trebuie să facem bani pentru că aducem valoare (nu pentru că primim bani). În momentul în care o să vedem lucrurile așa, o să ne dorim soluții mai bune și vom fi deschiși către inovație. Mai avem un pic până să ajungem acolo…”, explică Mircea Popa, atrâgând atenția că, din nefericire, în România se iau bani de la cercetare și se folosesc în alte scopuri.

Din proprie experiență, cofondatorul SkinVision spune că este greu de impus o inovație pe piața din România, din mai multe motive: ”nu e o piață mare (investiția necesară pentru o asemenea soluție nu va fi niciodată recuperată în piața din România) și sistemul românesc nu e obișnuit să-și dezvolte singur soluțiile, noi preferăm să importăm soluții, poate și pentru că nu avem încredere că noi putem să dezvoltăm soluții care să concureze la nivel mondial”.

În acest context, organizarea unor dezbateri dedicate inovațiilor ar putea fi oportună, în opinia lui Popa, în sensul în care putem ajuta la popularizarea soluțiilor orientate către pacienți. ”Asta ar fi una din căile de impunere a adopției. Dacă pacientul vrea un anumit serviciu sau produs, sunt șanse mult mai mari să apară cineva care să îl ofere. Cu alte cuvinte, sunt mai mari șansele să găsești un investitor, dacă ai deja o piață formată”, arată Mircea Popa.

 

Milioane de euro pentru cercetare și inovație

SkinVision alocă anual anual sume importante pentru cercetare și inovație. ”Un procent mare din investițiile ridicate s-a dus către cercetare și dezvoltare. SkinVision a ridicat o nouă rundă de investiții (aproximativ 6 milioane de euro) și vrea să continue trendul acesta. Nu am un procent exact, în momentul acesta, dar vorbim de procente cu două cifre”, spune Mircea Popa.

 

Cum s-a născut SkinVision

”Din dorința noastră de a face ceva care sa aducă un impact s-a născut SkinVision. Printr-o conjunctură, ne-a fost ușor să strângem o echipă care să poată dezvolta un soft de analiză a imaginii și să îl «punem« pe iPhone. După care am găsit o echipă de dermatologi, dispuși să investească timp în proiectul acesta”, rememorează cofondatorul SkinVision.

SkinVision, startup creat în 2011 de o echipă de români, a realizat aplicația care te avertizează că există semne ale unui cancer de piele, pe baza unor algoritmi care permit detectarea melanomului, cu o acuratețe de 90-95%. Și totul doar printr-o fotografie făcută cu telefonul mobil. Aplicația, care este gratuită în prima lună de utilizare, oferă o evaluare, nu un diagnostic, dar poate ridica unele semne de întrebare, în cazul alunițelor „suspecte”. ”Avem și doctori care se uită peste toate, să nu mai ratăm nimic”, explică Mircea Popa.

Disponibilă pentru dispozitivele iOS și Android, aplicația a fost descărcată, la nivel mondial, de aproximativ două millioane de ori, din 2011 și până în prezent. Cei mai mulți utilizatori sunt din Australia, Noua Zeelandă, Olanda și Marea Britanie.

Din 2013, compania are managementul în Amsterdam, iar până în prezent a atras finanţări de peste 10 milioane de euro de la fonduri de investiții.

Aplicația este dezvoltată astfel încât să poată fi utilizată nu numai pentru analizarea alunițelor cu formă neregulată, ci și pentru orice leziune a pielii.

Mircea Popa avea 26 de ani când a lansat startup-ul, împreună cu Victor Anastasiu și alături de o echipă de medici, matematicieni și programatori. I-au plăcut întotdeauna științele exacte – matematica, biologia, fizica, informatica, iar startup-ul a fost o oportunitate să le combine pe toate, după cum el însuși spune.