Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Procedura actuală de acordare a tratamentelor fără interferon pentru pacienții cu hepatita C implică o responsabilitate mai mare din partea medicilor prescriptori. În acest context, Asociația Echitate în Sănătate și revista Politici de Sănătate au considerat oportună organizarea unor întâlniri între medicii prescriptori și autoritățile în domeniu pentru a lămuri eventualele neclarități ale procedurilor de prescriere a tratamentului fără interferon pentru pacienții cu hepatita C care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, în baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății. Scopul acestor acțiuni este de a asigura un acces facil al pacienților cu hepatită C la terapii inovatoare.

Proiectul „Politici sustenabile în managementul hepatitei C. Diagnostic și tratament: provocări și soluții” s-a desfășurat în perioada 28 iunie – 24 iulie, când au avut loc întâlniri între medicii prescriptori și autorități locale și centrale în toate cele 11 centre din țară: București, Iași, Craiova, Timișoara, Tîrgu Mureș, Cluj, Constanța, Oradea, Galați, Sibiu, Brașov.

În cadrul acestor întâlniri, președinții caselor județene de asigurări de sănătate, împreună cu medicii-șefi, au trecut în revistă procedurile de acordare a terapiilor fără interferon, cu respectarea criteriilor de eligibilitate și a protocoalelor terapeutice.

Medicii gastroenterologi și infecționiști au apreciat protocolul ca fiind bine elaborat, dar au semnalat că sunt situații în care, pentru unele cazuri medicale, este nevoie de unele modificări astfel încât acesta să respecte condițiile de practică medicală curentă și să nu implice proceduri și investigații laborioase și/sau costisitoare, în așa fel încât să existe siguranța că acordarea tratamentului nu poate fi contestată la un eventual control. Temerea medicilor este că, în astfel de situații, ar putea fi nevoiți să suporte costurile terapiei prescrise.

Prima dezbatere a fost organizată la București, unde, alături de medicii prescriptori, au fost prezenți și președintele CNAS, conf. univ. dr. Marian Burcea, prof. univ. dr. Oliviu Pascu, șeful Comisiei de Gastroenterologie din cadrul Ministerului Sănătății, precum și prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel.

În urma discuțiilor, președintele CNAS a declarat că va susține desfășurarea proiectului demarat de Asociația Echitate în Sănătate în toate celelalte centre din țară.

“Salut inițiativa organizării acestor întâlniri cu medicii prescriptori pentru tratamentul fără interferon al hepatitei C și le consider ca fiind foarte utile. Sunt interesat să asigurăm accesul pacienților la acest tratament, respectând criteriile de eligibilitate și protocolul realizat de comisia de specialitate din Ministerul Sănătății și consider că este necesar un feedback din toate cele 11 centre din țară în care se prescrie acest tratament inovator. Îmi doresc ca în cadrul acestor întâlniri să fie lămurite eventualele neclarități pe care medicii prescriptori le pot avea. Intenționez ca, împreună cu specialiștii, în cazul în care vor fi necesare, să introducem cateva clarificări sau simplificări în actualul protocol”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Marian Burcea.

„Am identificat în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății nevoia de a primi anumite clarificări pe un protocol ce prescrie unul din cele mai eficiente tratamente dedicate virusului hepatitei C. Medicii din cele 11 centre din țară au avut încă o dată ocazia de a sta la aceeași masă cu specialiști din casele de asigurări județene și de a transmite toate problemele cu care se confruntă în tratarea pacienților. Acest lucru demonstrează încă o dată dorința medicilor de a oferi cel mai bun tratament pacienților, în condiții de maximă siguranță, autoritățile manifestând o mare deschidere în a sprijini profesioniștii. Mulțumesc tuturor reprezentanților caselor județene de sănătate pentru suportul oferit în acest proiect, iar reprezentanților autorităților centrale, pentru intenția de a îmbunătăți procedurile de tratament fără interferon, în beneficiul pacienților”, a spus Maria Vasilescu, președintele Asociației Echitate în Sănătate, la finalul ultimei întâlniri din cadrul acestei campanii.

„Efortul Casei Naționale pentru a demara acest program a fost unul foarte mare. Personal, la nivelul CNAS am luptat mult pentru ca acest program să se deruleze în condiții optime. Au fost foarte grele negocierile cu producătorii, a fost foarte greu de scris legislația incidentă pentru a putea încheia aceste contracte cost-volum și cost-volum rezultat. Știți foarte bine că eforturile financiare sunt semnificative pentru o situație în care nu suntem prea fericiți de venituri foarte mari în Sănătate, contribuțiile de asigurări de sănătate sunt la un nivel destul de mic și nu ne permit să ieșim dintr-un buget care este pus mereu sub presiune”, a declarat președintele CJAS Iași, Radu Țibichi.

„Tratamentul destinat hepatitei C, chiar dacă este mai scump, este un  tratament eficient. În momentul de față, nimic nu este mai valoros decât viața. Acest peste 99 la sută cred că este cel mai bun randament existent pe piață. Odată introduși în tratament, există și un call center de unde pacienții sunt sunați în fiecare zi pentru a li se reaminti să-și ia tratamentul”, a declarat lector univ. dr. Vasile Spinean, președintele CJAS Sibiu.

„Medicii prescriptori se simt responsabili și, poate, s-au simțit descurajați de lipsa comisiei de specialitate din casele de sănătate. Sunt necesare clarificări pentru ca pacienții să aibă acces mai facil la tratament. Este momentul să discutăm deschis despre toate neclaritățile. Marea problemă a tuturor este ce se întâmplă când sau dacă survine controlul: i se pune în cârcă medicului prescriptor tratamentul doar pentru că au fost niște neclarități în protocol?”, a spus ec. Rodica Biro, președintele CJAS Mureș.

Printre principalele probleme ridicate de profesioniștii din Sănătate se numără:

  • cazuri de neconcordanță a stadiului de fibroză: valori diferite la testul fibromax pentru același pacient, la intervale mici de timp și uneori chiar și în cadrul aceluiași laborator;
  • refuzul medicilor specialiști, în cazul comorbidităților, de a-și da avizul scris pentru începerea tratamentului;
  • numărul prea mic de vouchere, în comparație cu numărul de pacienți.

Medicii au venit și cu o serie de propuneri de modificare a protocolului de prescriere a tratamentului fără interferon:

  • să fie stipulat în protocol dacă cei cu stadii intermediare de fibroză, F2-F3, intră sau nu în terapie;
  • eliminarea endoscopiei pentru stadiile de fibroză mai mici de 4;
  • eliminarea din protocol a obligativității de a trata infecția ocultă B, concomitent cu infecția virală C;
  • includerea și a altor investigații de stabilire a fibrozei în cazul în care rezultatul nu este clar.

Conform declarațiilor președintelui CNAS, până în luna septembrie se intenționează să fie analizate observațiile medicilor prescriptori de către comisia de specialitate a Ministerului Sănătății și se are în vedere operarea unor clarificări și chiar simplificări în protocoalele de prescriere a tratamentelor inovatoare pentru hepatita C, dar respectând cu strictețe criteriile de eligibilitate în vigoare.