Chirurgul francez Emmanuel Martinod şi echipa sa de medici de la Spitalul Avicenne din apropiere de Paris au reuşit să realizeze peste o duzină de transplanturi de trahee cu ajutorul unor aorte prelevate de la donatori. Numită de una dintre specialiştii americani în chirurgia gâtului ”un progres major”, tehnica de reconstrucţie a fost detaliată duminică în Journal of the American Medical Association (JAMA) şi prezentată la un congres medical desfăşurat în San Diego, California.

Acolo unde alţii au eşuat, uneori în mod spectaculos, chirurgul francez Emmanuel Martinod a venit în ajutorul celor ale căror trahee au fost deteriorate de cancer şi alte afecţiuni şi care pot acum să trăiască şi să respire din nou normal. În plus, cel puţin unul dintre pacienţii lui care au primit câte o trahee nouă poate alerga pe distanţe lungi.

Începând din 2009, Martinod şi echipa sa a realizat transplanturi de trahee pe baza arterelor provenite de la donatori decedaţi, întărite cu ”schele” interne personalizate, numite stenturi. Aorta este cea mai mare arteră din organism, iar pereţii săi groşi pot rezista presiunii exercitate de trecerea sângelui pompat de inimă.

Eforturile anterioare de reconstrucţie a traheii şi a căilor respiratorii s-au concentrat pe utilizarea unor tuburi artificiale sigilate cu celulele stem ale pacientului. Această abordare a devenit faimoasă de chirurgul italian Paolo Macchiarini, căzut în dizgraţie, care a realizat transplanturi de trahee sintetică pe opt pacienţi, din anul 2011 până în 2014. Şapte dintre aceştia au decedat în urma complicaţiilor, iar despre starea celui de-al optulea nu se cunosc detalii, după cum notează AFP. Mai târziu s-a aflat că Macchiarini a falsificat rezultatele studiilor publicate.

Prelevate de la donatori, arterele utilizate în aplicarea tehnicii lui Martinod pot fi îngheţate la minus 80 de grade Celsius şi depozitate, astfel asigurându-se o rezervă considerabilă. Procesul de îngheţare, după cum a descoperit chirurgul francez, prezintă un avantaj în plus: înlătură necesitatea administrării pe tot parcursul vieţii a unui tratament medicamentos care împiedică sistemul imunitar să respingă organul transplantat.

În plus, monitorizarea primilor pacienţi care au beneficiat de această tehnică de reconstrucţie a traheii a adus şi mai multe veşti bune. ”Am trecut de la o surpriză la alta pentru că am observat o regenerare a epiteliului”, a spus medicul pentru AFP.

Interiorul unei trahee sănătoase este căptuşit cu o peliculă fină numită epiteliu care umezeşte şi protejează căile respiratorii. În plus, aceasta acţionează ca o barieră în calea bolilor şi a particulelor străine din atmosferă care pătrund în gură. În mod neaşteptat, acest strat cu o importanţă crucială a reapărut pe suprafaţa interioară a aortelor reutilizate şi a început să se formeze un nou cartilagiu. ”Aceasta a fost surpriza supremă – aorta care se tranformă într-o trahee”, a declarat Martinod. “Nu este magie, însă nimeni nu a crezut că acest lucru s-ar putea întâmpla”, a spus el.

Specialiştii din domeniu au reacţionat favorabil la această reuşită. ”Aceasta reprezintă un progres major în gestionarea bolilor care afectează căile respiratorii centrale”, a comentat Valerie Rusch, chirurg în cadrul Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, citată în JAMA.

“Această abordare oferă o soluţie elegantă la provocările care preocupă de mult timp (specialiştii în) chirurgia traheii”, a adăugat ea.

În cadrul acestui studiu, Martinod şi colegii săi au descris rezultatul în cazul a 13 pacieţi care au beneficiat de un astfel de transplant: cinci trahee, şapte bronhii şi un pintene traheal (carină), locul în care traheea se divide. Acest din urmă pacient a decedat la o perioadă după operaţie. Ceilalţi 12 pacienţi au supravieţuit cel puţin 90 de zile, iar 10 dintre aceştia erau în viaţă la aproape patru ani după intervenţie. Opt dintre ei respiră normal.

Toate stenturile montate au fost îndepărtate, în medie, după 18 luni de la intervenţia chirurgicală, notează sursa citată. AGERPRES