Aproape 300 de specialişti în sănătate din toată ţara, medici, asistenţi medicali, psihologi, asistenţi sociali şi terapeuţi participă, în perioada 27-29 octombrie, la cea de a XVII-a Conferinţă Naţională de Îngrijiri Paliative care se desfăşoară la Băile Felix.
„Ce aduce nou această conferinţă naţională este că încercăm să extindem paliaţia către medicina primară, prin acele competenţe de îngrijiri paliative de bază şi de a ne asigura că pacienţii care au nevoie de aceste servicii le primesc la o calitate a vieţii uniformă, indiferent că sunt în Oradea, Iaşi ori Timişoara. Dorim coborârea de la nivelul serviciilor specializate pe care le-am văzut dezvoltate în ultimii douăzeci de ani la un alt nivel, cel al medicului de familie, care este prima verigă în îngrijirea pacientului. Un proiect pe patru judeţe a dovedit implicarea majoră pe care şi-o doresc medicii de familie în acest sens pentru că dau mai multă îngrijire şi mai bună vieţii pacienţilor lor„, a declarat Mălina Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Îngrijiri Paliative (ANIP).
Aceasta a afirmat că există, încă din 2010, o propunere de Program naţional de îngrijiri paliative, realizat cu sprijinul experţilor din Marea Britanie şi care ar putea beneficia de finanţare dintr-un împrumut acordat, în 2014, de Banca Mondială, destinat serviciilor de sănătate publică în Romania.
„Programul naţional este încă pe mesele celor care trebuie să pună semnături. De când s-a născut paliaţia în România, am avut 24 de miniştri ai Sănătăţii. Noi, la fiecare, sperăm. Sub programul Băncii Mondiale există şanse să se dezvolte la modul coerent, nu ca iniţiative ici-colo, astfel încât în toate judeţele să aibă un minim de două echipe de domiciliu şi două ambulatorii, 26 de secţii acolo unde nu există. Dar să existe, până în 2020, aceste începuturi ca structuri, ca mod de finanţare şi ca metodologie de stabilire a calităţii”, a declarat Mălina Dumitrescu.
Prin proiectul din 2010, s-a stabilit costul pe vizită şi pe zi de spitalizare. O vizită la domiciliu înseamnă în jur de 80 de lei, care include medicaţia, medic, asistent medical, asistent social, psiholog, terapeut, iar în unitatea cu paturi, costul actualizat este de aproape 420 de lei pe zi de spitalizare, din care CNAS asigură maximum 235 de lei pe zi. „Ceea ce încercăm noi, acum, este să aducem îngrijirile paliative la nivelul medicinii de familie. Le trebuie doar o instruire de bază ca ei să poată interveni la toţi pacienţii şi o minimă metodologie de finanţare. Pentru că nu poţi să ceri medicilor de familie să mai facă şi asta. (…) Idealul este să ai în aceeaşi comunitate atât unităţi cu paturi, unde parţial poţi interna pe perioadă limitată de timp, în sistem public ori privat, nu facem diferenţă, cât şi servicii de îngrijire la domiciliu. Dacă asigurăm sub 8% din nevoi, vă daţi seama câtă nevoie mai este. Până în 2020, trebuie să acoperim 60% din nevoia de îngrijiri paliative”, a precizat preşedintele ANIP.
Potrivit acesteia, în ţară, 160.000 de pacienţi cu boli cronice progresive şi incurabile, dintre care 64.000 sunt bolnavi de cancer, au nevoie de îngrijiri paliative, numărul celor care suferă însă, alături de aceştia – familii, aparţinători etc. este de 4,2 milioane. În 11 judeţe din ţară nu s-a demarat niciun proiect în vederea îngrijirii paliative. Iar în domeniul îngrijirii paliative pediatrice, situaţia este mai gravă, existând doar şase judeţe care oferă asemenea servicii, a menţionat sursa citată.
Participanţii la conferinţă vor primi, gratuit, două ghiduri editate de Hospice Casa Speranţei, anume ghidul de îngrijire paliativă de bază şi Ghidul furnizorului de servicii de îngrijiri paliative în vederea acreditării. O altă noutate a conferinţei va fi prezentarea modelului de îngrijiri paliative de bază, finalizat în cursul verii, şi care va putea fi folosit de medicii de familie.
Conferinţa este organizată de Hospice Casa Speranţei din Braşov, Asociaţia Naţională de Îngrijiri Paliative, împreună cu partenerii săi, Hospice Emanuel din Oradea, Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea. AGERPRES