Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

România este ţara cu aproape cele mai mici contribuţii pentru sănătate din Uniunea Europeană, dar cetăţenii îşi doresc servicii de calitate comparabile cu cele din alte state care plătesc mult mai mult în această direcţie, fapt pentru care se impune o dezbatere publică pe această temă, a declarat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Laurenţiu Mihai.

Vorbim de sistemul de sănătate bazat pe asigurări sociale din România şi pe finanţarea absolut insuficientă. Avem în România, conform legii, asigurări sociale de sănătate obligatorii. Dacă mă uit însă la faptul că sunt aproape 5 milioane de contributori pentru aproximativ 19 milioane de persoane, constat că obligaţia din lege a cam dispărut. Cred că e momentul să ne întrebăm ca societate dacă ne dorim asigurări sociale de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe taxare generală şi plată de la buget, cât suntem gata să plătim pentru servicii de sănătate şi cine să suporte acea plată“, a spus şeful CNAS.

El a adăugat că România se află printre ţările cu cele mai mici contribuţii pentru sănătate, ca procent din venituri, care se aplică pe aproape cele mai mici venituri din UE şi pe care le plătesc aproape 5 milioane de persoane.

“În schimb, ne dorim servicii de calitate comparabile celor din alte state, care plătesc mult mai mult. Îmi doresc să începem cu onestitate această dezbatere publică, să vedem ce ne dorim, ce suntem în stare şi gata să plătim şi cum vom ajunge acolo unde ne dorim”, a menţionat preşedintele CNAS.

Potrivit acestuia, este necesară o finanţare mult mai bună a întregului sistem de sănătate. “Bugetul anului 2018 faţă de anul trecut prevede o creştere de 4,5 miliarde de lei, adică undeva peste 15,5%. Această creştere este repartizată pe domenii de asistenţă medicală. De exemplu, pentru medicina de familie avem o creştere de 17% faţă de anul trecut, adică aproape 2 miliarde de lei. În termeni procentuali, din totalul asistenţei medicale înseamnă 7,1% faţă de 6,9%, cât a fost în 2017. Creşterile sunt alocate şi pentru celelalte domenii de asistenţă medicală. Pentru că a existat discuţie aprinsă referitoare la medicina primară, aş repeta încă o dată cifrele legate de valoare minimă garantată a punctului.Vorbim de valoarea punctului minim garantat per capita, pentru fiecare asigurat pe care îl are în listă – la 5,6 faţă de 4,8, iar per serviciu, de la 2,2 la 2,6. Aceasta este valoarea minim garantată”, a subliniat Laurenţiu Mihai.

El a arătat că suma alocată medicinei primare, cei aproape 2 miliarde de lei, e folosită integral pentru acest sector. “Asta înseamnă că şi în cazul în care nu se prestează toate serviciile suma e o chestie folosită pentru medicina primară, înseamnă că valoare punctului creşte”, a conchis preşedintele CNAS. AGERPRES