Pe 16 iulie, peste 100 de medici si asistente medicale s-au reunit in Amfiteatrul Spitalului Judetean de Urgenta Timisoara pentru a afla cum pot preveni si combate eficient infectia determinata de bacteria Clostridium Difficile (CD).
Alaturi de colegii din Timisoara au fost prezenti din Bucuresti: conferentiar doctor Alexandru Rafila, presedinte al Societatii Romane de Microbiologie si sef al Laboratorului de Microbiologie din cadrul Institutului Matei Bals Bucuresti si conferentiar doctor Gabriel Adrian Popescu, presedintele subcomisiei din Ministerul Sanatatii pentru limitarea rezistentei microbiene.
Conf. dr. Florin Barsesteanu, Director Medical al Spitalului Judetean de Urgenta Timisoara a deschis conferinta multumind colegilor din Bucuresti pentru faptul ca au acceptat sa se deplaseze in cel mai scurt timp la Timisoara pentru un schimb de experienta cu scopul de a gasi impreuna solutii pentru binele pacientilor. Conf. Barsesteanu a atras atentia asupra faptului ca toate spitalele ar trebui sa raporteze corect infectiile nosocomiale si a mentionat ca „Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara este in centrul atentiei pentru ca aici chiar se raporteaza infectiile nosocomiale”. Inca din toamna anului trecut, de cand s-a vorbit mai mult in Romania despre pericolul reprezentat de aceasta bacterie, dr. Ciprian Bogdan, managerul spitalului in acea perioada a achizitionat testele necesare diagnosticarii infectiei cu CD.
Conf. dr. Alexandru Rafila a informat participantii despre modalitatile in care poate fi confirmata prezenta bacteriei si care sunt testele cu sensibilitate si specificitate utilizabile in practica clinica.
Conf. dr. Gabriel Popescu a atras atentia asupra cresterii de la an la an a numarului de infectii cu Clostridium Difficile (de la 1.67 cazuri in medie pe luna in 2010 la 60 de cazuri pe luna in 2013 in cadrul Institutului Matei Bals) si a precizat faptul ca in Romania cele mai multe cazuri sunt produse de o varianta agresiva a CD, ribotipul 027, care determina evolutii mai severe si un risc de contagiozitate mai mare fata de alte variante de CD.
Sunt considerate infectii nosocomiale cele care apar dupa minim 2 zile de la internare, pe parcursul internarii sau la 14 zile de la externare; in cazul ICD (Infecția cu Clostridium difficile) se considera ca un caz este nosocomial daca simptomele apar pana la 28 de zile de la externare, iar daca apar intre 28-56 zile de la externare infectia poate fi nosocomiala sau comunitara.
Principalii factori de risc pentru infectia cu CD sunt terapia antibiotica recenta (peste 80% din pacientii cu ICD primesc sau au primit antibiotice in ultimele 12 saptamani) si medicatia antisecretorie gastrica (in 2012 FDA a impus ca in rezumatul caracteristicilor produsului acestor medicamente sa apara o avertizare asupra cresterii riscului de infectie determinata de CD). Cel putin 50% din tratamentele antibiotice din Romania sunt excesive, fie ca indicatie, fie ca durata de administrare!
In prezent, pentru orice diaree nosocomiala prima ipoteza in ceea ce priveste cauza ar trebui sa fie cea de infectie determinata de CD, daca nu exista alta explicatie evidenta. Ca regula de tratament antibiotic, trebuie inceput cu monoterapie (adica un singur medicament, fie Metronidazol, fie Vancomicina). Administrarea concomitenta a unui antibiotic sistemic prelungeste durata simptomelor si poate agrava evolutia.
