Consiliul Judeţean Bacău a organizat o dezbatere publică privind Strategia de reformare a sistemului sanitar

dragos-benea-1.jpgConsiliul Judeţean Bacău a organizat, luni, la Centrul de Afaceri şi Expoziţii “Mircea Cancicov”, dezbaterea publică “Strategia de reformare a sistemului de furnizare a serviciilor de sănătate din judeţul Bacău”.

“Elaborarea unui asemenea document este primul demers de acest tip din Romania”, a afirmat Dragoş Benea, preşedintele CJ Bacău. Potrivit acestuia “strategia este fundamentată pe o analiza a sistemului medical, dar este şi rodul analizei stării de sănătate a populaţiei din judeţul Bacău”.

La dezbateri au fost prezenţi reprezentaţi ai principalelor unităţi medicale şi sanitare, de stat şi private, din judeţul Bacău, primari de oraşe şi ai principalelor comune băcăuane, ai instituţiilor implicate în procesul sanitar din judeţ, asociaţiilor profesionale din domeniu, precum şi ai firmei implicate în elaborarea strategiei de reformare a sistemului de furnizare a serviciilor de sănătate în judeţul Bacău. Aceştia au subliniat plusurile, dar mai ales minusurile existente în asigurarea unui nivel de sănătate compatibil cu cel european în judeţul Bacău.

Printre elementele care favorizează elaborarea strategiei au fost identificate reţeaua sanitară bine dezvoltată şi ,,echilibrat dispersată în judeţ’, incluzând 6 spitale publice, 3 unităţi private cu paturi, 71 la sută din cele existente în unităţile sanitare particulare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, precum şi dotările spitaliceşti după standardele actuale, existenţa sanatoriului Balnear Slănic Moldova, a reţelei sanitare din cadrul MAI, a cabinetelor medicale de familie în fiecare unitate administrativ- teritorială din judeţ.

De asemenea, elaborarea unei strategii în domeniul sanitar este favorizată şi de apropiata finalizare a Spitalului Municipal Bacău ce va avea 320 de paturi în 9 secţii specializate, existenţa SMURD în cele trei municipii ale judeţului, implementarea programelor de telemedicină la spitalul de urgenţă din Moineşti, ‘existenţa complementarităţii’ între servicii furnizate de unităţile spitaliceşti publice descentralizate şi cele aflate în subordinea autorităţilor centrale ori din domeniul privat, recentele renovări şi dotări ale spitalelor publice din Bacău şi Moineşti, dar şi dezvoltarea unor specializări în cadrul unor unităţi sanitare private cu paturi.

La capitolul ‘lipsuri’, participanţii la dezbatere au subliniat inexistenţa unei unităţi spitaliceşti clasificată cu nivel de competenţă foarte înalt sau înalt – categoriile I şi II, a unor instituţii şi servicii medico-sociale destinate persoanelor vârstnice şi cazurilor sociale, existenţa unui număr foarte mic de centre de permanenţă, problemele grave de infrastructură(starea tehnică deplorabilă a multor clădiri spitaliceşti, insuficienţa spaţiilor de funcţionare, ineficienţa energetică, dificultăţile în obţinerea avizelor privind proiecte de investiţii, evacuarea apelor uzate fără epurare biologică şi neutralizarea substanţelor radioactive ori chimice, funcţionarea punctelor de plecare ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă din spaţii improvizate, necorespunzătoare faţă de necesarul instituţiei.

De asemenea, a mai fost semnalată tendinţa populaţiei de înlocuire a asistenţei primare furnizate de medicul de familie cu serviciile spitaliceşti, inexistenţa unor categorii de servicii medicale de care populaţia Bacăului are mare nevoie ori sunt oferite la nivel necorespunzător, lipsa reprezentării la nivel judeţean a unor specialităţi medicale precum chirurgie cardiovasculară ori toracică, hematologie clinică, costurile foarte ridicate ale spitalizării, suprasolicitarea compartimentelor de urgenţă.

Alte lipsuri ale sistemului sanitar băcăuan se referă la accesul inechitabil al populaţiei la serviciile publice de sănătate de calitate, înregistrarea unor situaţii de supracazare în spitale, rata internării cu mult superioară celei înregistrate în Uniunea Europeană, existenţa plăţii informale în unităţile spitaliceşti, finanţarea insuficientă, prin reducerea în 2011 a bugetului alocat la doar jumătate faţă de anul precedent, deficitul de control al modului de cheltuirea banilor în sistemul sanitar, numărul redus de unităţi spitaliceşti care au beneficiat de finanţări nerambursabile, gradul ridicat de uzură fizică şi morală a aparaturii medicale, lipsa tehnologiilor avansate din spitalele publice, numărul insuficient şi uzura maşinilor de ambulanţă şi numărul mic de puncte de plecare pentru acestea.

Insuficienţa personalului medico-sanitar, nivelul nesatisfăcător de pregătire preofesională a unei părţi din acesta, lipsa echipamentelor moderne de instruire a personalului medical mediu, politizarea în exces a sistemului sanitar prin schimbarea frecventă a managerilor spitalelor publice, încrederea scăzută a populaţiei în medicii din spitalele băcăuane, implicarea insuficientă a autorităţilor publice locale în dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală primară, numărul redus de ONG-uri active în domeniul sanitar, dezvoltarea insuficientă a activităţilor medicale bazate pe lucru în echipă multifuncţională, lipsa unor structuri în cadrul spitalelor care să se ocupe de identificarea surselor de finanţare, lipsa unui sistem informatic unitar pentru întreaga activitate administrativă, economică şi medicală, sunt, de asemenea, carenţe ale sistemului sanitar local, semnalate în cadrul dezbaterii publice.

Potrivit statisticilor realizate în vederea acestei dezbateri, la cererea Consiliului Judeţean, 39,4 la sută din populaţia judeţului suferă de diverse afecţiuni, existând o pondere redusă a persoanelor ce şi-au efectuat analize în ultimul an – 21,2 la sută, dar şi un procent ridicat al persoanelor ce nu au trecut pe la medicul de familie – 31,6 la sută. Proiectul ‘Strategia de reformare a sistemului de furnizare a serviciilor de sănătate din judeţul Bacău’ este co-finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional ‘Dezvoltarea Capacităţii Administrative’, şi sprijinit financiar de CJ Bacău. AGERPRES