Conf. Dr. Anca Pantea Stoian: Indiferent de categoria căreia ne adresăm, educația este esențială și elementul de bază pentru o viață sănătoasă

Persoanele adulte care nu au simptomatologie de diabet sau prediabet și au vârsta peste 45 de ani ar trebui să fie testate atât din punctul de vedere a glicemiei a jeun, a evaluării hemoglobinei glicozilate și eventual a testării toleranței la glucoză (Testul de toleranță la glucoză, TTGO), afirmă Conf. Dr. Anca Pantea Stoian, “UMF Carol Davila”Bucuresti,  vicepreședintele Comisiei Naționale de Diabet și Boli Metabolice, Ministerul Sănătății. Ea spune că dacă testele sunt în limite normale, retestarea completă se efectuează peste 3 ani.

În mod firesc, orice persoană care se adresează medicului de familie pentru evaluarea anuală a stării de sănătate, are ca și recomandare de rutină efectuarea glicemiei bazale (a jeun). Pentru pesoanele care au o greutate corporală peste limita normală, adică un Indice de masă corporală (IMC) mai mare de 25 kg/m și care au unul sau mai mulți factori de risc ai diabetului (rude de gradul 1 cu diabet sau istoric personal de afectare cardiovasculară / hipertensiune / dislipidemie cu HDL-colesterol <35mg/dl sau trigliceride >250 mg/dl, sau femei cu sindrom de ovar polichistic, obezitate, sedentarism sau istoric de diabet gestațional), ar trebui să se testeze indiferent de vârstă. Dacă testele sunt în limite normale, retestarea completă se reia peste 3 ani”, explică Conf. Dr. Anca Pantea Stoian.

Ea atrage atenția că o altă categorie care trebuie tratată cu foarte mare atenție este cea a copiilor cu vârsta peste 10 ani și a adolescenților care sunt supraponderali sau obezi (IMC>a 85-a percentila pentru suprapondere și IMC>a 95a percentila pentru obezitate) și au cel puțin un factor de risc pentru diabet (istoricul mamei de diabet în timpul sarcinii – diabet gestațional; istoric familial de diabet la rude de gradul 1 sau 2; hipertensiune; dislipidemie; sindrom de ovar polichistic sau greutate mică la naștere).

 

“Femeia gravidă trebuie să realizeze în săptămâna 24-28 de sarcină testul de toleranță la glucoză”

Vicepreședintele Comisiei Naționale de Diabet și Boli Metabolice din Ministerul Sănătății susține că nu există o diferențiere evidentă a instalării complicațiilor diabetului între bărbați și femei. “Cea mai frecventă forme de diabet, daca se poate spune așa, specifică femeilor este aceea de diabet gestațional. Această formă de diabet apare la femeia gravidă, fără un istoric anterior de diabet. În mod uzual, femeia gravidă trebuie să realizeze în săptămâna 24-28 de sarcină testul de toleranță la glucoză. În funcție de rezultatele obținute la această testare se stabilește diagnosticul de diabet gestațional sau nu. În rest, afectările micro și macrovasculare ca și complicații ale diabetului zaharat nu au diferențiere exclusivă în funcție de sex, ci mai degrabă instalarea lor este strâns legată de durata diabetului și gradul de echilibru metabolic. Ne referim la monitorizare, aderență la tratament, profil glicemic în țintele recomandate”.

 

“O tensiune optimă recomandată de catre specialiști este de 130/80 mmHg”.

 

Potrivit Conf. Dr. Anca Pantea Stoian, cea mai frecventă patologie asociată diabetului este boala cardiovasculară aterosclerotică, aceasta cuprinzând mai multe entități patologice: boala coronariană, boala cerebrovasculară, boala arterială periferică. “Pe de altă parte, ca o marcă a sindromului metabolic, hipertensiunea arterială se poate instala înainte de debutul diabetului zaharat și de cele mai multe ori este diagnosticată o dată cu diabetul zaharat tip 2. Prezența hipertensiunii arteriale (HTA) induce tulburări circulatorii care de cele mai multe ori, alături cu dezechilibrul glicemic (hiperglicemia cronică), favorizeaza instalarea insidioasă a complicațiilor diabetice. O tensiune optimă recomandată de catre specialiști este de 130/80 mmHg”.

HTA afectează în prezent 25% din populația adultă, iar incidența este în creștere odată cu vârsta, afectând peste 50% din populația peste 50 de ani. Cardiopatia ischemică în marea majoritate este cauzată de ateroscleroza arterelor coronariene ce afecteaza fluxul sangvin către inimă.

Infarctul miocardic apare atunci când ischemia miocardică este provocată de către stenoză sau de un spasm coronarian ce depășește un punct critic. Insuficiența cardiacă apare dupa un infarct miocardic, dar poate avea și cauze vasculare, precum hipertensiunea arterială sau cardiomiopatia.

Conf. Dr. Anca Pantea Stoian afirmă că, în România,  cele mai frecvente cauze de deces ale bolilor cardio-vasculare (aproximativ 60% din cauza deceselor) sunt provocate de afecțiunile cerebro-vasculare, cardiopatiile ischemice și hipertensiunea arterială, infarctul miocardic acut și cordul pulmonar cronic. De altfel, în România, în perioada 2013-2014, s-a înregistrat o prevalență a supraponderii şi obezităţii autoraportate de 10% la fete și 21% la băieți în vârstă de 15 ani, conform studiului Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) 2013-2014. Totodată, România este țara cu cei mai mulți bolnavi cronici din Europa.

“Alte cauze ale instalării afecțiunilor cardiovasculare pot fi: vârsta, factorii de mediu, stresul, obezitatea, consumul exagerat de sare, privarea de somn, viciile sau chiar unele malformații nedepistate la naștere. Pentru celelalte afecțiuni cardiovasculare, precum aritmiile, cardiopatia ischemică, infarctul de miocard sau insuficiența cardiacă, controalele regulate la medicul de familie precum și la medicul cardiolog, cel puțin anual, cu efectuarea investigațiilor specifice (electrocardiogramă, test de efort, ecografie cardiacă), pot fi de cele mai multe ori salvatoare. Majoritatea angajaților sunt obligați anual să efectueze minime controale medicale care includ și aceste teste (în special EKG), precum și un set minim, de bază, de analize de laborator”, menționează Conf. Dr. Anca Pantea Stoian.

 

“Pentru copii și adolescenți, promovarea alimentației sănătoase și exercițiul fizic sunt elementare”

În ceea ce privește campaniile de prevenție ale diabetului, specialistul din Ministerul Sănătății consideră că există trei categorii de persoane cărora acestea trebuie să se adreseze: copii și/adolescenții, care sunt foarte receptivi, persoanele adulte active și pensionarii.

“Indiferent de categoria căreia ne adresăm, educația este esențială și elemetul de bază pentru o viață sănătoasă. Combaterea consumului de alcool, de tutun și a sedentarismului, alături de elemente de bază nutriționale, trebuie să fie mesaje de bază ale campaniilor de prevenție. În funcție de fiecare categorie în parte, elementele de abordare trebuie să fie diferite. Pentru copii și adolescenți, promovarea alimentației sănătoase și exercițiul fizic sunt elementare, iar pentru persoanele adulte, efectuarea controlalelor de rutină, evitarea consumului de alcool, tutun și alimente ultraprocesate, alături de combaterea sedentarismului, sunt mesaje cheie de conștientizare. Pentru persoanele în vârstă, importanța controalelor regulate, respectarea indicațiilor terapeutice în functie de fiecare afecțiune în parte, precum și exercițiul fizic, pot aduce reale beneficii”.

Statisticile arată că în România trăiesc peste 3,5 milioane de bolnavi cronici, dintre care 1,7 milioane suferă de hepatita B sau C, 1,3 milioane suferă de diabet și 400.000 suferă de cancer. Diagnosticate în faze avansate, mai multe afecțiuni tratabile devin fatale pentru mulți români.  De exemplu, Societatea Română de Nefrologie avertizează că boala cronică de rinichi afectează aproximativ 15% din populație, iar procentul este în creștere.

“Asocierea bolii de rinichi cu bolile de inimă și diabet reprezintă un factor de risc sau de complicație, diabetul determinând o creștere de aproximativ 12 ori a riscului de boală cronică de rinichi în stadiul terminal. Din nefericire, în ultima perioadă constatăm că tot mai multe persoane tinere, hiperactive, suprasolicitate la locul munca, de multe ori dependente de muncă, cele care petrec mult timp în spații închise, suferă de afecțiuni cronice, printre care cele mai frecvente sunt HTA, diabetul zaharat, obezitatea. Prevenția devine astfel un element vital, deoarece, odată declanșate, aceste boli au o evoluție nefavorabilă în timp, necesită tratament cronic și au un impact negativ asupra calității vieții”, conchide Conf. Dr. Anca Pantea Stoian.

 

Referințe bibliografice:

https://care.diabetesjournals.org/content/42/Supplement_1

http://www.heartcharter.org/download/CARTA_EUROPEANA_A_SANATATII_CARDIOVASCULARE.pdf

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/Raport-2011.pdf