Coaliția pentru Sănătatea Femeii a lansat primul studiu socio-economic privind impactul cancerului de sân în România

Coaliția pentru Sănătatea Femeii a lansat, pe 3 noiembrie, studiul “Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiției într-un program de screening pentru cancerul de sân“, realizat în perioada mai – septembrie 2017, de echipa de consultanță Deloitte.

Acest studiu reprezintă prima analiză socio-economică cu privire la impactul pe care cancerul de sân îl are asupra femeilor din România, dar și asupra sistemului medical și mediului economic din țara noastră, analizând totodată care sunt investițiile necesare și beneficiile generate de implementarea unui program național de screening pentru cancerul de sân.

Mihaela Geoană, președintele Fundației Renașterea, inițiatorul Coaliției pentru Sănătatea Femeii, a prezentat activitatea organizației din ultimul an, amintind că, sub egida Coaliției, a fost realizat, în 2016, primul studiu exhaustiv asupra cancerelor feminine (sân, cervical, ovarian) în România. În 30 mai, Coaliția pentru Sănătatea Femeii a organizat la Bruxelles o masă rotundă cu tema “Afecțiunile oncologice feminine în România”, la care au participat 11 europarlamentari și comisarul pentru politică regională al Comisiei Europene, Corina Crețu, scopul acestui eveniment fiind crearea unui dialog constructiv, deschis și favorabil schimburilor de idei și modelelor de bune practici în domeniul prevenției și tratării afecțiunilor oncologice, în beneficiul femeilor.

“Cancerul de sân este în prezent o boală vindecabilă, dar în România anului 2017, la fiecare trei ore, o femeie pierde lupta cu această boală. Acest studiu ne arată, cu cifre bine susținute, că introducerea unui program de screening pentru cancerul de sân ar avea efecte benefice atât pentru bugetul național, cât și pentru miile de femei care vor primi șanse în plus la viață”, a declarat Mihaela Geoană.

Reprezentanta echipei de consultanță care a realizat studiul, Irina Popovici — senior manager la Deloitte, a prezentat câteva date concludente privind costurile totale generate de cancerul de sân și impactul acestora asupra bugetului național la nivelul anului 2017, amintind că 90% dintre cazurile noi depistate sunt în fază avansată, ceea ce determină cheltuieli mult mai mari.

“Cheltuielile în 2017 au fost de peste 1,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 0,16% din PIB, pentru un număr de circa 115.000 paciente care au sau au avut cancer de sân, suma cuprinzând atât costurile medicale directe (costurile cu serviciile oferite în asistență medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, costurile de tratament oncologic și costurile cu reconstrucția mamară), cât și pe cele indirecte (concedii medicale, prestații sociale pentru handicap, productivitate pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap și deces prematur la vârsta activă și costuri adiacente ale aparținătorilor pacientelor)”, a precizat Irina Popovici.

Ea a subliniat că, potrivit studiului, 70% dintre costurile generate de cancerul de sân sunt costuri economice și societale indirecte și doar 30% sunt costuri medicale directe.

Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate, a explicat care sunt beneficiile investiției într-un program de screening național pentru cancerul de sân. Chiar dacă investiția anuală directă necesară implementării unui program național de screening organizat, cu o rată de participare de 70%, este estimată la 29 de milioane de euro, beneficiile sunt atât de natură financiară, prin eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât și societală, prin impactul pozitiv social și uman.

“Ținând cont că 90% din cazurile noi de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală (II, III, IV), prin implementarea unui program de screening, 70 — 80% din cazurile noi de cancer de sân ar putea fi descoperite în stadii inițiale de boală (0, I și II). Totodată, mortalitatea provocată de acest tip de boală ar scădea cu 10% la sfârșitul perioadei analizate, iar numărul de femei salvate în următorii 10 ani ar fi de aproximativ 23% din numărul de femei nou diagnosticate cu cancer de sân, raportat la nivelul anului 2017”, a spus dr. Adrian Pană.

El a subliniat că șansele de supraviețuire pentru o femeie cu cancer de sân cresc cu 30% în cazul în care este implementat un program național de screening, iar costul mediu de tratament oncologic pentru o pacientă cu cancer de sân ar scădea cu 22%, ceea ce ar aduce economii importante la bugetul sănătății.

Prezentă la lansarea studiului, Mihaela Radu, reprezentantă a pacientelor oncologice, a vorbit despre experiența traumatizantă prin care a trecut atunci când a fost diagnosticată cu cancer de sân. Din fericire, boala a fost depistată în fază incipientă și s-a vindecat. Ea a atras atenția că acest program de screening este foarte necesar și că un rol important îl are prevenția.

Președintele Fundației Renașterea, Mihaela Geoană, a mai spus că în România există de cinci ani un program național de screening pentru cancerul de col uterin, dar foarte mulți medici ginecologi nu știu de existența acestuia și, în consecință, nu încurajează femeile să-și facă un control anual. În opinia acesteia, programul național de screening pentru cancerul de sân trebuie să existe, dar să fie și foarte bine cunoscut de medici de familie, de medici specialiști, de populația feminină.

“Prevenția cancerului de sân este o investiție pentru România, o necesitate pentru sănătatea româncelor. Trebuie să menționez că 24 de țări din Uniunea Europeană au program național de screening pentru cancerul de sân, iar alte două țări au programe regionale. România este una dintre puținele țări europene care nu au implementat un program național de screening pentru cancerul de sân. Acest studiu fundamentează din punct de vedere socio-economic introducerea unui astfel de program care, dincolo de aspectele financiare, ar reduce semnificativ decalajul României față de țările dezvoltate în ceea ce privește managementul public al cancerului de sân”, a arătat Mihaela Geoană.

Pe de altă parte, ea a amintit că există finanțare pentru cinci ani de la Banca Mondială și din fonduri europene pentru programul național de screening pentru cancerul de sân, pentru unități mobile care să se deplaseze în țară, dar a subliniat că prioritățile legate de acest program sunt asigurarea sustenabilității pentru o perioadă mai mare de cinci ani, continuarea actualizării schemelor de tratament și diagnostic în pas cu țările din UE, dar și o campanie eficientă de comunicare/informare a populației feminine privind acest program.

“Cred că este important să se acționeze pe mai multe planuri — actualizarea protocoalelor terapeutice, introducerea de molecule noi în schema de tratament, centre private introduse în contractele CNAS, continuarea programului național de reconstrucție mamară”, a conchis Mihaela Geoană.

Studiul “Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiției într-un program de screening pentru cancerul de sân” a fost realizat pe baza datelor provenite de la instituțiile publice cu responsabilități în domeniul sănătății, iar estimările realizate acoperă o perioadă de 10 ani, avându-se în vedere intervalul de analiză 2017 — 2027.

Coaliția pentru Sănătatea Femeii a fost inițiată de Fundația Renașterea și gândită ca un parteneriat strategic între ONG-uri, companii, medici, asociații ale pacienților, precum și instituții publice. Coaliția are ca obiective stabilirea prevenției și diagnosticării precoce a cancerelor ginecologice și mamare drept prioritate, prin implementarea unui program național de screening pentru cancerul de sân, promovarea programului național de screening pentru cancerul de col uterin și creșterea gradului de informare asupra necesității controalelor periodice în cazul cancerului ovarian. AGERPRES

Related Posts