    |
Vasile Astărăstoae: ”Contractul-cadru pentru servicii medicale nu va aduce economii” Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a publicat noul contract-cadru pentru anul 2010, care reglementează plata serviciilor medicale către furnizori.
"În încercarea disperată de a face economii pe seama pacienţilor şi a medicilor şi în modul netransparent şi abuziv cu care ne-a obişnuit, Casa vine cu un proiect care va diminua veniturile cabinetelor medicale cu aproximativ 30%", a declarat, în acest context, prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. În opinia sa, acest lucru va duce la scăderea serviciilor în medicina primară şi în ambulatoriu. El a adăugat că medicii, pentru a-şi păstra numărul de pacienţi, vor face compromisuri şi vor acorda analize medicale la cererea pacienţilor, întrucât contractul prevede că, dacă unui cabinet îi scade numărul de pacienţi sub o mie, Casa nu mai face contract cu acesta, deci trebuie să se închidă. Preşedintele Colegiului Medicilor din România mai spune că niciun cabinet nu poate acoperi serviciile decontate pentru că acestea au rămas la fel - este vorba de vaccinări, cazurile de gravide, două vizite la domiciliu. În acest contract-cadru au crescut şi penalizările pentru cabinetele medicale, dar nu se stipulează nimic despre penalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în cazul în care nu respectă contractul, a afirmat prof. dr. Astărăstoae. ,br>El este de părere că, şi cu aceste economii pe care vrea să le facă CNAS, banii pentru sănătate nu vor ajunge decât până în luna iulie. Numărul punctelor acordate medicilor a scăzut faţă de vechiul contract la per capita - de la 90 la 70, iar la per serviciu - se acordă 30 de puncte. La rândul său, dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Române de Medicină Generală şi a Medicilor de Familie, a precizat, pentru AGERPRES, că, deocamdată, medicii de familie analizează contractul, la o primă citire fiind "şi lucruri bune, dar şi lucruri care trebuie modificate, cum ar fi raportul per capita, per serviciu". "Nu se precizează nimic ce se întâmplă cu SIUI, adică informatizarea, şi se mai arată că CNAS poate să facă un control în evidenţa contabilă, ceea ce nu este legal", a explicat dr. Tănăsescu. Ea a arătat că "important este însă nu contractul-cadru, care prezintă forma generală, ci normele de aplicare". Contractul-cadru este afişat pe site-ul CNAS pentru dezbatere publică timp de 30 de zile, după care propunerile, sugestiile făcute se vor analiza din nou şi se va redacta forma finală a contractului. AGERPRES
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu, aboneaza-te gratuit la Newsletter !
CELE MAI NOI ARTICOLE
|
Un editorial de Lucian Avramescu publicat in ziarul Jurnalul National >> Citeste 
Potrivit cercetării date publicităţii joi, respondenţii au indicat în proporţie de 70% existenţa unui deficit de personal, iar cauzele identificate au fost bugetul insuficient al unităţii (40%), plecarea personalului pentru locuri de muncă mai bine plătite (13,6%), salarii mici (9,6%) şi condiţiilor grele de muncă (4,4%). >> Citeste 
Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon este o instituţie de interes public naţional, în domeniul public al statului, cu personalitate juridică, în administrarea şi subordinea Ministerului Sănătăţii. Institutul are ca obiect de activitate asistenţa medicală, cercetarea ştiinţifică şi învăţământul medical de specialitate, fiind singurul institut clinic de monospecialitate endocrinologie din ţară. >> Citeste
"Beneficiul acestor cursuri va fi în favoarea pacienţilor. Specializarea de neonatologie fiind tânără este o specializare care s-a autoformat. În acest moment, în România, există câteva centre în care se face neonatologie de performanţă cu personal puţin. În final, cred că vom beneficia cu toţii, şi noi care încercăm să îi învăţăm pe colegii tineri neonatologie, dar şi medicii tineri cărora dorim să le deschidem dragostea pentru această specializare foarte grea", a spus Maria Stamatin. >> Citeste
Un articol de Cezar Caluschi Am observat un fenomen care pare sa ia proportii de la an la an: scade nivelul cultural al absolventilor de invatamant superior. Nu este vorba de faptul ca absolventii nu ar sti sa explice notiuni de filosofie sau ca nu isi mai amintesc teoreme de baza din matematica, sau legi simple ale fizicii. Este vorba de ceva mai grav, cu implicatii pe termen lung: acesti tineri nu mai stiu sa scrie. >> Citeste 
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
