Multimedia

Conferința medicală "Zilele Spitalului Municipal Sf. Dr. Cosma și Damian" Rădăuți


 
Alte articole din Institutii Data publicarii: Luni, 07 Martie 2016

Marius Tănasă (ANMDM): "Am primit notificări de necomercializare pentru 1.175 de medicamente"

tanasa_marius.jpgAgenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a primit, în ultimele 12 luni, 1.175 de notificări de necomercializare de medicamente, a declarat vicepreşedintele ANMDM, Marius Tănasă. Potrivit acestuia, 90 dintre aceste notificări au fost legate de cauze de producţie, iar 1.085 de natură comercială.

"Am primit un număr de 1.175 de notificări de necomercializare, din care 90 din cauze de producţie, restul de 1.085 din cauze de natură comercială. Pentru 901 Denumiri Comune Internaţionale (DCI) avem alternativă pe piaţă, pentru celelalte căutăm alternative. În momentul în care notifică că nu mai vrea să comercializeze în România are o perioadă de 12 luni în care este obligat să pună medicamentul pe piaţă, timp în care noi ne putem orienta spre alte produse, alte DCI-uri", a spus reprezentantul ANMDM.

Conform directorului executiv Cegedim, Petru Crăciun, după măsura de reducere a preţurilor la medicamente, 800 de DCI-uri sunt la risc să dispară. "Ca urmare a reducerii preţurilor la 1 iulie anul trecut, am măsurat la începutul anului 2016 situaţia, există o problemă serioasă de disponibilitate a tratamentelor în care 40 de grupe terapeutice şi 200 de molecule sunt la risc. Unele au dispărut, altele sunt aproape dispărute, câteva mai sunt, dar mai urmează să dispară cât de curând dacă nu se întreprind măsuri corectorii. În privinţa medicamentelor, sunt peste 800 de denumiri la risc, produse farmaceutice sunt mai multe. 800 de denumiri înseamnă o treime din numărul medicamentelor actuale aflate în uz, ceea ce mi se pare mult şi riscant. (...) Pentru cele 800 de denumiri nu există alte echivalente, ele sunt grupate după acest criteriu. Sunt 40 de grupe terapeutice şi 200 de molecule sau combinaţii care sunt echivalente aflate la risc. Aceasta înseamnă că nu se pot substitui direct, ci doar indirect. În unele cazuri se pot folosit alte tratamente care încă există, dar, de regulă, tratamentele alternative de acest tip sunt mai scumpe", a explicat Crăciun.

Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a semnalat că actuala metodologie de calcul al preţului medicamentelor duce la exportul paralel. "Preţul medicamentelor este calculat la nivelul minim dintr-un coş de 12 ţări, care, la rândul lor, sunt selectate ca fiind ţările cu cele mai mici preţuri din UE. Avem un minim care stimulează aşa numitul comerţ intra-comunitar, medicamente care sunt reexportate către ţări unde preţurile sunt mai mari. Problema care se pune este că avem în acest moment un alt act normativ care ar urma să fie aplicat de la data de 1 iulie acest an care va obliga anumiţi producători de medicamente să coboare preţurile cu 35%, sub nivelul minim european. Dacă acum suntem sub minimul european şi avem problemele pe care le avem cu asigurarea necesarului de medicamente pentru piaţa românească, vă imaginaţi ce se va întâmpla de la 1 iulie când preţul lor va coborî la acest nivel", a spus Zaharescu.

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţiu Mihai, a atenţionat că şi medicamente generice au dispărut din cauza politicii de preţ. "Ce vă pot spune este că produsele generice deja au dispărut din cauza politicii de preţ. Clawback-ul, dar şi politica de preţuri le fac nerentabile tocmai pe cele mai ieftine. Atunci, chiar dacă rămâne un medicament pe piaţă care este mai scump, asta va forţa pacientul fie să plătească mai mult din buzunar, fie să renunţe la tratamente, cu efectele negative pe care le ştim, costuri mai mari şi în suferinţă, dar şi în bani. Solicităm aprobarea în Parlament a proiectului de lege privind taxa clawback diferenţiat pentru generice. Le-ar permite producătorilor de generice să menţină pe piaţă şi acele produse care nu mai sunt rentabile în acest moment", a spus Laurenţiu Mihai. APMGR solicită şi o altă metodologie de calcul al preţurilor la medicamente. AGERPRES



Alte articole din Institutii
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !





Newsletter


neuroiasi.ro/

Editorial
Un stat diluat de 10 ori
ciurea_alexandru.jpg
Un editorial de Alexandru Vlad Ciurea, publicat pe portalul România Liberă >> Citeste

Analiza
Peste 70.000 de pacienţi sunt trataţi în România de boala Parkinson
parkinson.jpg
Peste 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson beneficiază de tratament medicamentos specific, ale cărui costuri lunare individuale se ridică la aproximativ 3.000 de lei, relevă o statistică prezentată de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din România (SNR), organizatori ai celei de a-V-a ediţii a Cursului Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor, desfăşurată vineri şi sâmbătă în Poiana Braşov. >> Citeste

Compania Saptamanii
Rețeaua Regina Maria semnează un parteneriat pentru dezvoltarea primului spital privat din Cluj-Napoca
regina-maria-logo.jpg
Rețeaua de sănătate Regina Maria inițiază un proiect comun de dezvoltare a primului spital privat integrat la Cluj-Napoca - printr-o investiție totală de 15 milioane de euro. Spitalul, construit de la zero, urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului viitor și reprezintă cea mai mare investiție a rețelei de sănătate din afara Bucureștiului. >> Citeste

Interviu
Dr. Cristian Grasu: "Anual, 50.000 de români au nevoie de radioterapie"
grasu_cristian.jpg
Aproximativ 50.000 de bolnavi de cancer au nevoie anual de radioterapie, iar statul poate asigura, în condițiile actuale, tratament pentru 17.000, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, dr. Cristian Grasu, director în Ministerul Sănătății. Potrivit acestuia, pentru ca România să ajungă la nivelul țărilor din UE în ceea ce privește tratamentul prin radioterapie ar mai fi nevoie de peste 80 de acceleratoare, ceea ce ar presupune un efort financiar din partea statului de peste 350 milioane de euro, iar acest lucru nu este posibil fără un plan pe termen mediu. >> Citeste

Eveniment
La Conferinţa Regională de Management Medical Modern de la Bucureşti s-a discutat despre calitatea actului medical în spitalele româneşti
mmm_bucuresti_2016_1.JPG
Manageri de spitale din București și județele din regiunea de sud a țării au participat la cea de-a doua Conferinţă Regională de Management Medical Modern cu tema “Calitate în Managementul Sanitar din România”, eveniment organizat de Oameni și Companii în parteneriat cu Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS). >> Citeste
agerpres.ro