Multimedia

Conferința medicală "Zilele Spitalului Municipal Sf. Dr. Cosma și Damian" Rădăuți


 
Alte articole din Spitale Data publicarii: Miercuri, 02 Martie 2016

Studiul nașterilor din România în perioada 2011-2015

O analiză de Alexandra Marinescu - SC Innovate Informational Technology

Analiza indicatorilor de sănătate în ceea ce priveste situatia nașterilor în perioada 2011-2015 prezintă o imagine care denotă schimbarile socio-demografice prin care România trece. Sursele pricipale pentru datele obtinute sunt Eurostat, World Bank, IndexMundi și Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar.

În pofida faptului că România înregistreză una dintre cele mai mari rate ale fertilității din Europa (1.52 în 2013, 1.41 în 2014), numărul nașterilor este în declin constant, atingând în 2014 valoarea de 9.27 de nașteri la 1000 de persoane.

În spitalele care se află în contract cu CNAS, numărul cazurilor clasificate în sistemul DRG la grupele majore P și O a scăzut de la 444,714 în 2011 la 396,343 în 2015. Numărul nașterilor prin cezariană (O1011, O1012, O1013) a crescut cu 5.72% între 2011 și 2015, pe când cel al nașterilor vaginale (O1021, O1022, O301, 1O3012, O3013) a scăzut cu 18.6 % în aceeași perioadă.



Durata medie de spitalizare pentru cele două cazuri a scăzut, de asemenea, atingând în 2015 5.86 zile/caz la nașterile prin cezariană și 4.93 zile/caz la cele vaginale.

Potrivit Eurostat, în anul 2014 România a înregistrat 18677 nașteri vii la mame cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani. Acestă valoare reprezintă 9.7% din totalul de 193,103 nașteri vii din același an. Un alt indicator important pentru categoria adolescenților îl reprezintă rata fetilității la adolescente. În 2014, aceasta a fost de 35.2 de nașteri la 1000 de femei cu vârsta între 15-19 ani, conform datelor de la World Bank, cu mult peste media de 10.98 înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

Procentul mare al nașterilor la mame cu vârsta sub 19 ani explică parțial valorile ridicate ale nou-născuților prematur și ale avorturilor. În 2014 au fost consemnate78300 de avorturi, față de 103368 de avorturi raportate în 2011. O diminuare semnificativă de 52.7% se poate observa la numărul avorturilor din spitale, acesta reducându-se de la 29393 de cazuri în 2011 la doar 15514 în anul 2014. În 2013 și 2014 doar 23.6%, respectiv 20.26% din numărul total de avorturi au fost spitalizate la unitățile în contract cu CNAS, față de anii precedenți, când procentul depășea constant 28% din numărul total de cazuri. Procentual, în 2014, aproape 10% sau 7831 cazuri din totalul avorturilor au fost făcute de tinere cu vârsta sub 19 ani.

Regresul populației României reiese și din declinul numărului de nou-născuți. Numărul nou-născuților cu greutate mai mare de 2.500 de grame a scăzut cu 4% în ultimii 5 ani. Numărul nou-nascuților subponderali, cu greutate sub 2.500 de grame, este un alt indicator în scădere, de la 315516 cazuri în 2011 la 273118 în 2015, cazuri înregistrate în secțiile de acuți și de cronici.



Un plus este scăderea ratelor mortalității infantile (sub 12 luni, la 1000 de nașteri vii) și a celei neonatale (sub 28 de zile, la 1000 de nașteri vii) până la 9.7, respectiv 6.3, calculate la 1000 de nașteri vii în anul 2015. În același an, la nivelul Uniunii Europene, aceste cifre au fost de 3.71, respectiv 2.55, aproximativ de 2.5 ori mai mici decât cele din țara noastră.

Dintre toate nașterile înregistrate în spitalele aflate în contract cu CNAS, 2416 de nou-născuți au fost codificați ca deces sau transfer în anul 2015. Pentru aceste cazuri, DMS-ul a fost de 1.16 zile la secțiile de acuți și 0.98 zile la cele de cronici.

Conform Eurostat, la nivel european, creșterea populației în anul 2014 a fost distribuită în mod inegal între cele 28 de state membere. Dintre acestea, 16 state au avut creșteri ale populației (Luxemburg, Suedia, Malta, Austria), în timp ce pentru celelalte 12 state membre ale UE, inclusiv România, populația a scăzut. Din totalul de 5075380 de nașteri vii luate în evidență la nivelul UE-28 în anul 2013, 3.6% au provenit din România.



Alte articole din Spitale
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !





Newsletter


neuroiasi.ro/

Editorial
Un stat diluat de 10 ori
ciurea_alexandru.jpg
Un editorial de Alexandru Vlad Ciurea, publicat pe portalul România Liberă >> Citeste

Analiza
Peste 70.000 de pacienţi sunt trataţi în România de boala Parkinson
parkinson.jpg
Peste 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson beneficiază de tratament medicamentos specific, ale cărui costuri lunare individuale se ridică la aproximativ 3.000 de lei, relevă o statistică prezentată de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din România (SNR), organizatori ai celei de a-V-a ediţii a Cursului Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor, desfăşurată vineri şi sâmbătă în Poiana Braşov. >> Citeste

Compania Saptamanii
Rețeaua Regina Maria semnează un parteneriat pentru dezvoltarea primului spital privat din Cluj-Napoca
regina-maria-logo.jpg
Rețeaua de sănătate Regina Maria inițiază un proiect comun de dezvoltare a primului spital privat integrat la Cluj-Napoca - printr-o investiție totală de 15 milioane de euro. Spitalul, construit de la zero, urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului viitor și reprezintă cea mai mare investiție a rețelei de sănătate din afara Bucureștiului. >> Citeste

Interviu
Dr. Cristian Grasu: "Anual, 50.000 de români au nevoie de radioterapie"
grasu_cristian.jpg
Aproximativ 50.000 de bolnavi de cancer au nevoie anual de radioterapie, iar statul poate asigura, în condițiile actuale, tratament pentru 17.000, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, dr. Cristian Grasu, director în Ministerul Sănătății. Potrivit acestuia, pentru ca România să ajungă la nivelul țărilor din UE în ceea ce privește tratamentul prin radioterapie ar mai fi nevoie de peste 80 de acceleratoare, ceea ce ar presupune un efort financiar din partea statului de peste 350 milioane de euro, iar acest lucru nu este posibil fără un plan pe termen mediu. >> Citeste

Eveniment
La Conferinţa Regională de Management Medical Modern de la Bucureşti s-a discutat despre calitatea actului medical în spitalele româneşti
mmm_bucuresti_2016_1.JPG
Manageri de spitale din București și județele din regiunea de sud a țării au participat la cea de-a doua Conferinţă Regională de Management Medical Modern cu tema “Calitate în Managementul Sanitar din România”, eveniment organizat de Oameni și Companii în parteneriat cu Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS). >> Citeste
agerpres.ro