Multimedia

Conferința medicală "Zilele Spitalului Municipal Sf. Dr. Cosma și Damian" Rădăuți


 
Alte articole din Ministerul Sanatatii Data publicarii: Marti, 01 Martie 2016

Dr. Cristian Grasu: "Anual, 50.000 de români au nevoie de radioterapie"

grasu_cristian.jpgAproximativ 50.000 de bolnavi de cancer au nevoie anual de radioterapie, iar statul poate asigura, în condițiile actuale, tratament pentru 17.000, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, dr. Cristian Grasu, director în Ministerul Sănătății. Potrivit acestuia, pentru ca România să ajungă la nivelul țărilor din UE în ceea ce privește tratamentul prin radioterapie ar mai fi nevoie de peste 80 de acceleratoare, ceea ce ar presupune un efort financiar din partea statului de peste 350 milioane de euro, iar acest lucru nu este posibil fără un plan pe termen mediu.

Dr. Grasu susține că printr-un program cu Banca Mondială există posibilitatea ca în buncărele existente să fie instalate acceleratoare liniare și echipamentele necesare, la nivelul tehnologiei din 2015. ''În primul val vom dota patru centre (...), deoarece buncărele lor necesită puține lucrări de reamenajare. Aceste patru buncăre sunt la Baia Mare, Cluj, București - Institutul Oncologic și Spitalul Elias. În valul doi mai sunt încă opt centre la care este nevoie de anumite lucrări mai importante la structura de protecție. (...) Vor fi 14 acceleratoare liniare împreună cu toate echipamentele - planning, scanner, dozimetrie, brahiterapie - în așa fel încât circuitul să fie complet. Probabil că vom ajunge să dublăm numărul de pacienți. Dacă acum facem 17.000 de pacienți, să depășim 35.000'', afirmă medicul.

- Potrivit statisticilor, cancerul este o problemă cu care se confruntă mulți români. Din datele pe care le aveți, câți bolnavi de cancer sunt în România și care este rata mortalității comparativ cu alte state? Poate fi o cauză inexistența unui program de screening?
- Ceea ce este foarte important este că în România, în fiecare an, se depistează zeci de mii de noi cazuri de cancer - aproximativ 75.000 de noi cazuri, aceasta fiind o valoare impresionantă. (...) Din cercetările statistice, aproximativ 50.000 au nevoie de radioterapie. Din acești 50.000 care au nevoie (n.r. - de radioterapie), posibilitățile existente la noi, în acest moment, asigură tratament pentru maximum 17.000 de cazuri.
Există un program național de cancer, există un program național de prevenție pe anumite categorii de cancer, cele mai importante și cele mai apăsătoare pe bugetul de sănătate - cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colo-rectal - toate acestea fiind în cadrul programului național de prevenție. Așa cum a anunțat și ministrul Achimaș, acest program va suferi în perioada imediat următoare modificări importante, dezvoltându-se în așa fel încât să acopere cât mai bine toată această zonă.

- Chimioterapia și radioterapia sunt esențiale în tratarea cancerului. Bolnavii se plâng de lipsa medicamentelor, dar și de timpul mare de așteptare pentru ședințele de radioterapie. De asemenea, lipsa medicilor specialiști se pare că este o problemă. Cum pot fi rezolvate aceste disfuncționalități?
- Toate aceste probleme pe care le ridicați sunt realități ale sistemului de sănătate din România, realități care au fost studiate de Ministerul Sănătății prin intermediul comisiei de specialitate. Au fost făcute cercetări și au reieșit rapoarte, atât în 2009, cât și în 2012, de curând s-a realizat o colaborare cu Agenția Internațională de Energie Atomică de unde beneficiem iarăși de expertiză și de consultanță. Da, într-adevăr, există liste de așteptare lungi pentru ședințe de radioterapie, există și unele probleme legate de asigurarea tuturor medicamentelor necesare pentru tratamentul oncologic, deși sunt programe speciale naționale pentru rezolvarea problemelor respective încă mai avem de lucru. Aceste probleme au fost identificate și s-au căutat soluții. În acest sens, în cadrul acordului de împrumut cu Banca Mondială semnat în iunie 2014, există o linie de finanțare care se referă specific la radioterapie și alta care se referă la prevenție.

- Câte centre de radioterapie dotate corespunzător se află în România în momentul de față și unde sunt? În cazul în care centrele private dispun de aparatura necesară, sunt suficiente fonduri pentru decontarea serviciului?
- În momentul de față, în sistemul public sunt 14 centre dotate în România. Mai există încă aproximativ șapte centre, până în acest moment, private. Din păcate, capacitatea lor nu acoperă decât o mică parte din necesarul de radioterapie și, din acest motiv, listele de așteptare sunt destul de lungi, ceea ce complică situația prin faptul că în ceea ce privește aceste boli indicația de radioterapie are o limită de timp. Dacă te încadrezi în acea fereastră are efect, dacă o depășești riști să nu mai aibă efect.
Ca să ajungă la nivelul UE, România ar mai avea nevoie de peste 80 de acceleratoare, ceea ce ar presupune un efort financiar din partea statului de peste 350 milioane euro. Este evident că acest lucru nu este posibil să fie făcut fără un plan pe termen mediu.
Pentru a împărți într-un fel povara acestei investiții mari se poate folosi calea parteneriatului public-privat, care în acest moment este susținut de foarte multe instituții financiare europene. Singura problemă rămâne ca această oportunitate de afacere să fie atractivă pentru partenerul privat, adică prețul plătit pentru radioterapie să fie unul corect pentru ambele părți: pentru client și pentru furnizor.
Nu trebuie să ne gândim că este o rușine să discutăm aceste aspecte, ele sunt importante și logice în orice societate. Atâta timp cât aceste afaceri nu vor fi profitabile pentru cei care investesc, statul va rămâne singurul cu obligația de a investi, ceea ce îl încarcă cu o povară financiară bugetară foarte mare pe care nu o va putea rezolva într-un timp suficient de scurt. Iar în timpul acesta pierdem de două ori, dacă nu de trei ori: pierdem oameni, pierdem bani pe care îi plătim în afară ca să acoperim costurile tratamentelor efectuate în străinătate de cetățenii români, pierdem sume importante prin tratamentul complicațiilor bolilor cauzate de lipsa de tratament. În același timp, blocăm spitale de urgență, secții de Terapie Intensivă, pacienți care altfel nu ar ajunge acolo. Toate aceste lucruri trebuie luate în calcul atunci când te gândești la eficiența unui program, (...) când ne gândim la modificarea anumitor zone de legislație pentru a crea un culoar favorabil creșterii investițiilor în acest domeniu.
Este un mare progres în ultimii doi ani prin cuprinderea în contractul-cadru al CNAS și a radioterapiei. Mai sunt lucruri de reglat, pentru că nu sunt acoperite toate costurile legate de radioterapie, dar există un grup de lucru destinat pe această problemă care lucrează la rezolvarea și găsirea unor soluții pentru a putea asigura o plată corectă și, în același timp, eficientă pentru sistem. Sunt convins că pe măsură ce aceste probleme se vor rezolva interesul privaților pentru a investi în centre de radioterapie va crește. Acest lucru nu trebuie privit ca un fapt negativ - faptul că va fi plătit (tratamentul) de la CNAS către clinicile private sau către clinicile publice este mai puțin important. Faptul că cetățenii României vor avea acces la radioterapie este elementul esențial. Nu trebuie să uităm că o mare parte dintre cei care nu găsesc o rezolvare în România încearcă și reușesc să meargă să se trateze în străinătate. În urma acestor lucruri, România trebuie să achite niște note de plată (...). În anii trecuți, sumele nu au fost deloc mici. Au fost sume care au depășit 200 milioane de euro. Cu cât vom rezolva accesul pacienților la tratament în România, cu atât vom obține economii, deoarece costurile de tratament în străinătate sunt, de obicei, de trei până la cinci ori mai mari.

- Care este stadiul programului cu Banca Mondială privind centrele de radioterapie?
- În acest program, în cadrul componentei I, avem o sub-componentă dedicată radioterapiei, în care ne-am propus să realizăm practic o dublare a capacității României de tratament radioterapeutic. Adică, în toate acele centre care sunt în posesia unor buncăre să putem aduce echipamentul necesar în așa fel încât să putem dubla capacitatea de tratament. Pentru aceasta am făcut un plan care prevede ca în 14 buncăre să instalăm acceleratoare liniare împreună cu toate echipamentele necesare ca aceste acceleratoare să funcționeze la nivelul tehnologiei din 2015.

- Câte buncăre sunt gata din cele 14?
- Nu este vorba că trebuie să fie gata, ele trebuie să îndeplinească anumite condiții de securitate la expunerea la radiații, există o legislație specifică, există o agenție națională care aprobă funcționarea acestor buncăre. În cadrul proiectului nostru am evaluat de două ori până acum situația tuturor buncărelor existente în România în acest moment și am împărțit din punct de vedere al vitezei de implementare proiectul în două valuri.
În primul val vom dota patru centre din România cu echipamente, deoarece buncărele lor necesită puține lucrări de reamenajare. Aceste patru buncăre sunt la Baia Mare, Cluj, București - Institutul Oncologic și Spitalul Elias. În valul doi mai sunt încă opt centre la care este nevoie de anumite lucrări mai importante la structura de protecție și pe care trebuie să le facem înainte de a aduce echipamentele.

- Când vor fi funcționale primele patru centre?
- Estimăm că trimestrul I al anului 2017 va fi momentul în care aceste centre vor funcționa. Al doilea val - încercăm să începem cât mai curând procedurile de achiziție de lucrări în trimestrul II al acestui an, în așa fel încât lucrările să fie gata înainte sau în același timp cu furnizarea echipamentelor. Totodată, începem și procedurile de achiziție a echipamentelor pentru valul doi, astfel încât aceste două activități să fie setate împreună și să se coordoneze în timp. Vor fi 14 acceleratoare liniare împreună cu toate echipamentele - planning, scanner, dozimetrie, brahiterapie - în așa fel încât circuitul să fie complet. Probabil că vom ajunge să dublăm numărul de pacienți. Dacă acum facem 17.000 de pacienți, să depășim 35.000.

- Se fac proiecte, se specializează oameni și totuși se constată o lipsă a medicilor și asistentelor în domeniu. Cum comentați acest lucru?
- Este o problemă reală și o problemă la care încercăm să găsim soluții prin utilizarea cât mai eficientă a personalului existent. Ne gândim la concentrarea expertizei în anumite centre, cum ar fi centrele universitare, și, în același timp, dezvoltarea în cadrul institutelor oncologice a unor centre de pregătire în domeniu, atât pentru medici, cât și pentru asistenți, dar și pentru o altă categorie care prezintă probleme grave și este foarte importantă pentru bunul mers al tratamentului - fizicienii. S-au inițiat discuții cu UPB, în așa fel încât să vedem la nivelul facultăților de fizică cum putem stimula absolvenții să se îndrepte către această specialitate. La final, rămâne și o problemă financiară, adică această meserie care este grea și pot să zic traumatizantă trebuie să fie susținută printr-o salarizare corespunzătoare.
Dat fiind nivelul înalt tehnologic al acestor echipamente, specialiștii care lucrează în domeniu, pe lângă specializarea lor profesională medicală, trebuie să urmeze și cursuri intense de specializare pe utilizarea echipamentelor noi pe care le aducem, pentru că vă garantez că va fi un salt important în calitatea radioterapiei din România în momentul în care vor începe să funcționeze chiar și aceste prime patru centre din primul val. Este diferență de la 2D la 3D.

- Câți bani presupun cele patru centre?
- Sunt alocați pentru toată componenta 40 milioane de euro, iar pentru aceste prime patru centre aproximativ 12 milioane și jumătate de euro.

- Cei care vin cu aparatura pot aduce și expertiza? Aduc programe de training?
- În cadrul achiziției vor fi cerințe specifice și clare adresate furnizorului de pregătire și educare a utilizatorilor, adică a persoanelor care vor folosi aceste echipamente. În același timp, prin abordarea directă a AIEA ne-am înscris deja în programul Agenției de educație în domeniu pe categorii profesionale. Există granturi oferite de agenție pentru pregătirea personalului din zonă.
În acest moment, (...) există în desfășurare un program de training pentru fizicieni. Din 2018 va porni și programul pentru medici și asistenți. Suntem în foarte bune relații și în contact direct cu agenția, în așa fel încât să nu ratăm nicio oportunitate de pregătire pentru personalul din România. În același timp, nu lăsăm doar pentru agenție acest lucru, căutăm și modalități interne prin care să ne asigurăm că personalul va fi permanent pregătit și va putea permanent să fie upgradat nivelului de pregătire. De aceea încercăm să ne axăm pe institutele naționale de oncologie de la Iași, Cluj, București și, probabil, într-un viitor destul de apropiat, Timișoara.

- Asigurarea mentenanței a ridicat deseori probleme, ea nefiind cuprinsă în contract după expirarea garanției. Cum veți rezolva acest lucru?
- Ne-am gândit foarte mult să găsim soluții care să ne asigure că ea va exista, va fi de calitate și la un preț previzionar, motiv pentru care vom încerca să stabilim în cadrul contractului o evoluție pe măcar trei ani după ieșirea din garanție a costurilor legate de mentenanță și de reparație. AGERPRES



Alte articole din Ministerul Sanatatii
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !




Newsletter


neuroiasi.ro/

Editorial
Un stat diluat de 10 ori
ciurea_alexandru.jpg
Un editorial de Alexandru Vlad Ciurea, publicat pe portalul România Liberă >> Citeste

Analiza
Peste 70.000 de pacienţi sunt trataţi în România de boala Parkinson
parkinson.jpg
Peste 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson beneficiază de tratament medicamentos specific, ale cărui costuri lunare individuale se ridică la aproximativ 3.000 de lei, relevă o statistică prezentată de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din România (SNR), organizatori ai celei de a-V-a ediţii a Cursului Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor, desfăşurată vineri şi sâmbătă în Poiana Braşov. >> Citeste

Compania Saptamanii
Rețeaua Regina Maria semnează un parteneriat pentru dezvoltarea primului spital privat din Cluj-Napoca
regina-maria-logo.jpg
Rețeaua de sănătate Regina Maria inițiază un proiect comun de dezvoltare a primului spital privat integrat la Cluj-Napoca - printr-o investiție totală de 15 milioane de euro. Spitalul, construit de la zero, urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului viitor și reprezintă cea mai mare investiție a rețelei de sănătate din afara Bucureștiului. >> Citeste

Interviu
Dr. Cristian Grasu: "Anual, 50.000 de români au nevoie de radioterapie"
grasu_cristian.jpg
Aproximativ 50.000 de bolnavi de cancer au nevoie anual de radioterapie, iar statul poate asigura, în condițiile actuale, tratament pentru 17.000, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, dr. Cristian Grasu, director în Ministerul Sănătății. Potrivit acestuia, pentru ca România să ajungă la nivelul țărilor din UE în ceea ce privește tratamentul prin radioterapie ar mai fi nevoie de peste 80 de acceleratoare, ceea ce ar presupune un efort financiar din partea statului de peste 350 milioane de euro, iar acest lucru nu este posibil fără un plan pe termen mediu. >> Citeste

Eveniment
La Conferinţa Regională de Management Medical Modern de la Bucureşti s-a discutat despre calitatea actului medical în spitalele româneşti
mmm_bucuresti_2016_1.JPG
Manageri de spitale din București și județele din regiunea de sud a țării au participat la cea de-a doua Conferinţă Regională de Management Medical Modern cu tema “Calitate în Managementul Sanitar din România”, eveniment organizat de Oameni și Companii în parteneriat cu Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS). >> Citeste
agerpres.ro