Managerul Institutului „Matei Balş”, Adrian Streinu Cercel, este de părere că un program naţional pentru probleme majore de sănătate publică trebuie să aibă o finanţare completă de la începutul anului până la final şi nu are de ce să aştepte rectificări bugetare.

„Ceea ce propun eu este ca alocaţia bugetară pentru programe naţionale să fie cap-coadă de la începutul anului şi până la sfârşit şi nu să aştepte rectificarea bugetară. Un program naţional pentru probleme majore de sănătate publică nu are de ce să aştepte rectificări bugetare”, a spus Streinu-Cercel la o dezbatere organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor afectate de HIV/SIDA.

El a afirmat că medicul de familie devine foarte important în ceea ce priveşte programele de sănătate. „Ce avem de făcut acum în 2018 . (….) Medicul de familie devine o placă turnantă a oricărui program naţional de sănătate publică. Că vorbim de HIV, că vorbim de Hepatita B, că vorbim de hepatita C, în acest moment medicul de familie devine placă turnantă a programelor naţionale de sănătate. Anul acesta s-a reuşit şi în contractul cadru s-a introdus posibilitatea medicului de familie să testeze pentru hepatită B şi hepatită C. (….) Testat- tratat, testat-tratat. Mi-aş dori de la anul că în contractul cadru să văd că se testează şi pentru HIV. HIV nu mai este ce a fost, este o infecţie ca oricare infecţie. Testăm-tratăm, nu trebuie să mai facem screening. Screeningul înseamnă o metodologie ştiinţifică de aplicare a unor criterii cât se poate de clare de selecţionare a unor potenţiale persoane care să fie infectate. Gata, s-a terminat cu screeningul. Avem instrumentul care se cheamă terapie? Testăm pe toată lumea, tratăm pe toată lumea”, a explicat Streinu-Cercel.

Potrivit acestuia, în anul 1985 speranţa de viaţa a unui pacient infectat cu HIV era undeva la şase luni, iar în 2018 speranţa de viaţă, dacă îşi ia medicamentele, este „foarte asemănătoare” cu a unei persoane care nu este infectată cu HIV. „Astăzi avem instrumente şi para-instrumente astfel încât în câteva săptămâni persoana respectivă devine nedetectabilă şi nu mai transmite, despre asta vorbim în 2018”, a mai susţinut medicul. AGERPRES